Câteva mii de persoane, la Festivalul ”O mie de fete secuience” din Harghita - GALERIE FOTO

Oameni îmbrăcați în straie populare, veniți din județele Covasna, Mureș, Bistrița-­Năsăud, Harghita și chiar din Ungaria s-au adunat, sâmbătă dimineață, în centrul municipiului Miercurea Ciuc, unde peste 30 de grupuri folclorice au prezentat dansuri populare.

Printre cei prezenți s-au numărat și reprezentanți ai autorităților județene și locale din Harghita și Covasna, împreună cu familiile lor, îmbrăcați, de asemenea, în straie populare secuiești.

”Această întâlnire este împotriva decăderii morale, a distanțării de biserică și a destrămării comunităților. Acum, în perioada internetului, este nevoie ca tinerii să se întâlnească și chiar să își întemeieze familii. La fel ca acum 84 de ani, astăzi cu toții ne îmbrăcăm în portul popular, mergem la biserică și arătăm partea cea mai bună din noi. Astăzi, pe Șumuleul Mic vor fi mai multe mii de tineri și este cea mai bună ocazie să își găsească perechea, cu siguranță și astăzi se vor așeza temeliile mai multor familii”, a spus Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita.

Ulterior, grupurile de dansatori și participanții la festival au pornit spre Biserica Franciscană de la Șumuleu Ciuc, unde preotul franciscan Böjte Csaba a oficiat o slujbă religioasă. La sfârșitul slujbei, cei prezenți au urcat pe platoul aflat în șaua dintre Șumuleul Mic și Șumuleul Mare, locul desfășurării festivalului dansului și portului popular maghiar.

Abraham Etelka povestește că și-a cunoscut soțul, pe Vidor, în urmă cu 25 de ani, la sărbătoarea celor ”O mie de fete secuience”. S-au plăcut și după câteva luni au făcut nunta.

”Eram tineri și abia se reluase această sărbătoare, care a fost interzsă de comuniști. Era așa de multă lume în straie populare și așa de frumos, că și acum mă trec fiori. A fost mare veselie, am dansat, am cântat și seara tare greu ne-am despărțit de grupul mare de prieteni, dar mai ales unul de celălalt”, a povestit Etelka.

Lui Vidor i-a fost dragă de când a văzut-o și susține că și astăzi o vede ”cu ochii de atunci”.

”Avea părul ca aluna, des și strâns într-o coadă împletită groasă cât mâna, împodobită cu funde lungi albe și roșii. Era subțirică, dar nu foarte, cât îi șade bine unei femei și tare mândră în costumul ei popular. Acum am îmbătrânit împreună, avem copii și nepoței, dar eu o văd tot cu ochii de atunci. Har Domnului, am fost sănătoși și am venit în fiecare an la sărbătoarea aceasta a noastră, să ne întâlnim cu restul, să ne distrăm, iar seara mai punem un an la nunta de argint pe care o vom celebra în octombrie”, a spus, râzând, Abraham Vidor.

În cadrul festivalului au loc, pe lângă spectacole de dansuri populare, și diferite jocuri și întreceri, un concurs al celor mai frumoase costume populare, dar și o prezentare a modalităților de confecționare a costumelor tradiționale.

Sărbătoarea continuă sâmbătă după-amiază, cu un spectacol de folclor prezentat de membrii Ansamblului Național Secuiesc Harghita, în timp ce pe seară sunt programate dansul comun al ansamblurilor participante și poza de grup. Manifestarea se va încheia târziu în noapte cu dansuri populare la lumina focului de tabără.

Potrivit organizatorilor, bugetul alocat evenimentului în acest an este de 90.000 de lei, Consiliului Județean Harghita contribuind cu 15.000 de lei. Anul trecut, la eveniment au participat 2.135 de fete și 938 de băieți.

Festivalul, organizat de Asociația ”O mie de Fete Secuience” din Miercurea Ciuc, Ansamblul Național Secuiesc Harghita, Primaria Miercurea Ciuc, în colaborare cu consiliile județene Harghita și Covasna, își are originile în urmă cu 84 de ani. La sfârșitul anilor 1920, mulți secui au fost nevoiți să își părăsească, temporar, locurile de origine, în cautare de lucru, iar mulți nu sau mai întors în locurile natale. Prima încercare de a îi reuni pe cei plecați a făcut-o etnograful Domokos Pal Peter, în anul 1931, devenind inițiatorul Festivalului anual al celor ”O mie de fete secuience.

În perioada comunistă, începând cu anul 1945, festivalul a fost interzis, fiind reluat în 1990, scopul principal al acestuia fiind să păstreze tradiția, valorile culturale și identitatea maghiarilor.