Suntem în partea civilizata a lumii
An de an întrebăm, aflăm și prezentăm care sunt acțiunile de responsabilitate socială derulate de companiile din România. Și vedem că este deja un fenomen în toată regula. Aproape că nu există companie care să nu aibă un departament, o strategie sau măcar un interes în domeniul CSR. Firme mai mici sau mai mari au proiecte și programe, chiar oameni dedicați care se ocupă de responsabilitate socială și sustenabilitate. „CSR nu e același lucru cu sustenabilitatea, nu trebuie puse în aceeași <oală>”, puncta în urmă cu ceva timp un sociolog implicat într-un studiu legat de acțiunile de sustenabilitate din România. E drept, nu sunt același lucru, dar poate că ar trebui să ne întrebăm dacă sustenabilitatea poate exista fără CSR. Poate fi viitorul mai bun fără să gândim cum putem ajuta? Sună simplist, dar responsabilitatea socială, în puține cuvinte, se reduce la acțiuni benefi ce pentru alții. Exemplele sunt nenumărate și singura limită este imaginația. Pentru a enumera doar câteva exemple, ne bucurăm cu toții să vedem acțiuni cum sunt realizarea de spitale pentru copii bolnavi, acțiuni de sprijin pentru vârstnici singuri, de curățenie în parcuri, demersuri pentru susținerea copiilor din medii defavorizate pentru acces la educație și continuarea studiilor, oferirea de timp, emoție, cunoștințe și bani pentru a face o diferență în bine pentru altcineva, pentru comunitate.
Responsabilitatea socială corporativă – sau CSR-ul, cum îl știm mai simplu – nu este o invenție locală. A fost preluat, adaptat, aplicat mai întâi timid, apoi tot mai structurat de companiile din România. Au apărut ONG-uri care fac lucruri din ce în ce mai ample, sonore, de impact.
Ce e cu adevărat interesant e felul în care, în ultimii ani, CSR-ul începe să nu mai fi e doar un set de acțiuni „venite de sus”, ci devine ceva ce prinde viață din interiorul organizațiilor. Tot mai multe companii aleg să meargă dincolo de proiectele clasice de CSR și încurajează un model în care angajații devin inițiatorii. Adică abordarea „employee-driven” – când ideile pornesc de la oameni, iar compania le susține, le crește și, de multe ori, le potențează prin dublarea sau chiar triplarea sumelor strânse pentru cauze în care echipele cred cu adevărat. Este un model care transformă complet relația dintre companie și comunitate. Pentru că atunci când angajații se implică, cu convingere și cu dorința sinceră de a face bine, impactul nu se vede doar în afara organizației, ci și în interior: în coeziune, în motivație și în sentimentul că fi ecare contribuție contează. Or aceasta este fi x genul de idee care joacă un rol important în motivarea generațiilor tinere, pentru care jobul este mai mult decât simpla monetizare a timpului și abilităților lor, este terenul în care au nevoie să găsească un sens real. În România, CSR-ul a devenit mai mult decât un gest de responsabilitate – e o punte între business și comunitate. Companiile care investesc în cauze relevante și implică activ angajații nu doar că aduc schimbări pozitive în jur, ci își consolidează cultura organizațională și loialitatea echipelor. Iar când binele comun devine parte din strategie, toată lumea câștigă. n astfel de catalog, care reunește exemple de măsuri concrete, necesare și folositoare pentru cei din jur fi e comunități, mediu sau urmași și – până la urmă – pentru noi înșine, este o dovadă de echilibru și normalitate. Cu atât mai mult cu cât lumea pare s-o fi luat complet razna, drepturi și libertăți esențiale sunt tot mai restricționate iar grija față de mediu dispare din agenda guvernelor care altădată dădeau tonul în acest domeniu (de pildă administrația Trump nu numai că nu mai agrează obiectivele de protecție a mediului, dar pare că a renunțat cu totul la orice grijă față de planetă; Rusia dă frâu liber torturii – aceasta fi ind doar cea mai recentă măsură șocantă; s-a propagat în media mesajul legat de eutanasierea persoanelor fără adăpost. Și să nu uităm de genocidul din Gaza).
Acesta nu este un top, ci un produs care poate avea rol inspirațional, poate chiar motivațional. Vă prezentăm în paginile următoare proiecte din sfera CSR derulate de companii care au răspuns propunerii redacției BSINESS Magazin de a povesti ce au (mai) făcut pe parcursul ultimului an în terenul responsabilității sociale. Pentru că deși se spune că faptele bune trebuie făcute în „liniște”, ele pot inspira și astfel mai mulți dintre noi putem gândi și acționa cu mai multă grijă și preocupare față de alții, mai puțin norocoși, dar și față de generațiile următoare.
IOANA MIHAI-ANDREI,
Redactor-șef, business Magazin
Catalog BM Cele mai inovatoare companii din România 2025
ROMÂNIA ȘI INOVAȚIA, ÎNTRE POTENȚIAL ȘI INERȚIE
„Într-o lume tot mai mică, inovația este motorul care propulsează societățile înainte” – aceasta a fost premisa de la care BUSINESS Magazin a lansat, acum 12 ani, catalogul dedicat companiilor care inovează în România. Între timp, am trăit „revoluții” care au schimbat cursul omenirii – energia regenerabilă începe să devină coloana vertebrală a economiilor dezvoltate, editarea genetică prin tehnologia CRISPR promite tratamente care păreau imposibile acum un deceniu, să îți încarci mașina electrică nu mai e SF, iar misiunile spațiale private transformă cosmosul dintr-un domeniu rezervat guvernelor într-o nouă frontieră antreprenorială. În paralel, companii românești precum UiPath, Bitdefender sau eMAG au demonstrat că inovația nu este doar apanajul Silicon Valley, ci poate lua naștere și într-un cartier din București sau într-un incubator din Cluj. În alte colțuri ale lumii, însă, războaiele arată fragilitatea civilizației, iar resurse fundamentale, precum apa și hrana, devin obiect al inovației. România se afl ă undeva la mijloc – și cred că am spus asta aproape anual, în cadrul acestui catalog și evenimentului dedicat inovației – atât geografi c, cât și în ceea ce privește nivelul de dezvoltare. În ultimii ani, România a început să fi e privită — tot mai des — nu doar ca o piață de consum, ci și ca un spațiu cu potențial inovator. Cu toate acestea, poziția țării noastre în clasamentele globale ale inovației refl ectă o realitate ambivalentă, care se plasează între performanțe promițătoare în unele domenii și blocaje în altele. Cea mai recentă ediție a Global Innovation Index (GII) plasează România pe locul 49 din 139 de economii în 2025. Analiza arată că performăm mai bine în „output”-ul de inovație (rezultate) decât în „input”-uri (resurse, infrastructură, instituții). În raportul European Innovation Scoreboard 2025, România fi gurează ca „Emerging Innovator”, cu o performanță de 37,7% din media UE, ocupând locul 27 între statele membre UE. Așadar, nu suntem în coada clasamentului global, dar nici în zona de performanță consistentă sau, cu alte cuvinte, avem potențial, dar și inerție. Mediul privat reușește să aducă idei și soluții noi pe piață, însă inovațiile capabile să „revoluționeze lumea” sunt rare. De 12 ani, acest catalog are rolul de a arăta că, dincolo de cifre și statistici, există companii și oameni care fac lucrurile altfel, care găsesc soluții acolo unde părea imposibil, care nu așteaptă ca schimbarea să vină de la alții. Din experiența noastră, inovația românească există, crește, dar are nevoie de recunoaștere, capital și curaj pentru a trece granițele. Așteptăm cu nerăbdare proiectele voastre și sperăm că nu va mai fi nevoie de încă un deceniu pentru ca inovațiile românești să își găsească locul, la fel de natural, în rândul celor care schimbă lumea.
IOANA MATEI,
Editor-șef, BUSINESS Magazin
Mai multe detalii puteți citi în Catalogul „Cele mai responsabile companii 2025” & „Cele mai inovatoare companii din România 2025”.
Edițiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediția electronică.
Comandă catalogul mai jos la prețul de 550 de lei, TVA inclus.
Edițiile print se livrează doar pe teritoriul României. În afara țării puteți comanda doar în format digital. Pentru abonamente BM, vă rugăm contactați-ne la adresa de e-mail claudia.mirt@m.ro.
