Cătălin Ștefancu, head of research & communication, SVN Romania: După 17 ani

Desigur, nu suntem unde am fi putut să fim, însă România, în general, și piața imobiliară și cea rezidențială, în particular, au parcurs o distanță uriașă în ultimele două decenii. Există lucruri care trebuie schimbate sau care pot fi, cel puțin, îmbunătățite, însă este incorect să caracterizezi un întreg sector prin termeni ca „haos”, „rechini imobiliari”, sau să-i blamezi pe cei care și-au plasat resursele financiare (și) în achiziția de proprietăți, fie că vorbim de clădiri de birouri sau apartamente cu trei camere.

„Parchet în trei straturi importat din Austria, gresie porțelanată în hol, săli de fitness și grădini cu fântâni arteziene situate între blocuri.” Era toamna lui 2007 și acestea erau câteva dintre facilitățile noilor proiecte rezidențiale despre care scriam în BUSINESS Magazin din postura de membru al echipei redacționale.

A urmat o criză financiară, piața imobiliară s-a prăbușit, unele proiecte au intrat în faliment, unele au fost finalizate după mai mulți ani, iar altele au rămas pe hârtie. Apoi economia și-a revenit, iar piața imobiliară a atins în ultimii ani noi vârfuri pe toate segmentele ei – chiar dacă, în materie de prețuri ale locuințelor spre exemplu, sunt orașe în care încă nu au fost depășite vârfurile din 2008.

Aproape 235.000 de locuințe noi au fost finalizate în ultimele două decenii doar în regiunea București – Ilfov potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Adică peste jumătate de milion de persoane au beneficiat, în medie, de condiții locative mai bune, și-au întemeiat poate familii și au dus la un efect pozitiv de domino în întreaga economie pentru alte câteva sute de mii de persoane – dacă nu milioane! – din toate sectoarele conexe pieței imobiliare și din alte industrii, care  mai de care mai diverse. Și asta doar în regiunea Bucureștiului, fără a lua în considerare celelalte mari centre regionale din țară.

Există în continuare proiecte în care accesul se face pe străduțe care au câțiva metri lățime și zone care se transformă în iazuri la o ploaie mai serioasă, lipsite de trotuare, iluminat sau facilități de bază pentru orice comunitate. Însă, spre deosebire de perioada timpurie a dezvoltării imobiliare din România, când un proiect rezidențial însemna cel mai adesea, câteva imobile alăturate, astăzi vorbim și de proiecte imobiliare care pot fi considerate ca fiind la ani lumină de perioada 2004 – 2008.

Facilități precum zone verzi ample sau chiar parcuri, spații comerciale – chiar centre de dimensiunea unui mall – clinici medicale, spații de birouri sau săli de fitness au ajuns să fie elemente de bază în cazul multor proiecte rezidențiale de mari dimensiuni.

Concomitent, investițiile în implementare unor noi tehnologii, de la pompe de căldură geotermale la soluții de construire care asigură unele din cele mai exigente certificări sustenabile la nivel mondial pentru clădirile de birouri locale, au sporit considerabil calitatea vieții, indiferent că vorbim de spațiul locativ sau cel de birouri.

Îmbunătățirea condițiilor de trai nu ar trebui însă să cadă în sarcina exclusivă a investitorilor imobiliari ci trebuie să reprezinte un atribut al autorităților. Dezvoltarea imobiliară a luat avânt de mai mulți ani fără ca autoritățile să țină pasul: nu s-au construit școli și grădinițe noi, nu s-au construit clinici medicale și spitale care să deservească noile comunități de mii și zeci de mii de persoane, infrastructura de transport abia înregistrează unele îmbunătățiri în anumite zone și orașe, iar „mobilitatea urbană” este adesea doar un concept la modă menționat repetitiv în programe de dezvoltare.

Nu în ultimul rând, autoritățile trebuie nu doar să asigure, printr-un cadru legislativ general dar și norme și reglementări specifice, un climat care să protejeze cetățenii, dar și să planteze semințele și să vegheze asupra creșterii unei societăți sănătoase și sustenabile.

În tot acest context, BUSINESS Magazin a surprins în paginile sale toate etapele prin care a trecut piața imobiliară în istoria sa modernă din ultimii 20 de ani, de la primele proiecte și poveștile primilor miliardari („invizibili” la acea vreme) din imobiliare – dar și a micilor milionari din construcția de mici imobile – la mișcările din piața de consultanță și analize referitoare la direcția în care vor evolua prețurile locuințelor, dobânzile creditelor și noile tendințe în materie de dezvoltare imobiliară.

Iar în ultimii ani au fost tot mai multe povești ale unor proiecte mixte mamut, cu funcțiuni complexe, de la locuințe și spații de recreere la clădiri de birouri și centre comerciale performante, care au atras investiții realizate de ordinul sutelor de milioane de euro și care pot pune cu ușurință aproape orice mare oraș din țară pe harta europeană a proiectelor imobiliare de top. Semn că piața imobiliară autohtonă a parcurs un drum lung în ultimele două decenii și a evoluat semnificativ, în ciuda unor eșecuri de răsunet sau a aspectelor care trebuie îmbunătățite sau schimbate.

La mulți ani, BUSINESS Magazin!

A făcut parte din echipa BM în perioada 2007-2010