Câtă industrie are defapt România. Majaoritatea străinilor sunt de altă părere

Industria României, o țară puternic industrializată, în ciuda percepției generale, trece printr-una dintre cele mai grele perioade de după 1989. Cu prețurile la energie și materie primă la cer, cu rupturile de pe lanțurile de aprovizionare care au început încă de acum aproape trei ani, industria românească este unul dintre stâlpii de susținere ai economiei, iar industria hârtiei și cartonului nu face excepție. Care sunt perspectivele, când necunoscutele au devenit, de fapt, singurele cunoscute?

Hârtia este un produs de larg consum, necesar în gospodărie și fără fluctuații majore, așadar volumul nu considerăm că va scădea în perioada următoare. Este posibil, pe fondul inflației, să scadă puterea de cumpărare a românilor și, prin urmare, să cumpere mai ieftin și mai eficient”, răspunde Gabriel Stanciu, general manager Pehart, unul dintre cei mai importanți jucători din industria hârtiei din Europa Centrală și de Est. Statistica vine și confirmă: după 2019 și 2020, doi ani de recesiune pentru toată industria, nu numai pentru industria hârtiei, 2021 și 2022 vin cu creșteri ale producției. În ciuda inflației, războiului din apropierea României și tuturor blocajelor economice internaționale, industria hârtiei a reușit să crească. „Deși vorbim de un context nu foarte prietenos cu mediul de afaceri, compania noastră a reușit să mențină planul de investiții în fabrici, astfel încât să asigurăm un nivel superior de calitate pentru produsele noastre și, în același timp, să putem dezvolta produse noi – cum este noua linie de producție a șervețelelor faciale ambalate în cutii de carton”, mai spune Gabriel Stanciu. Pehart are, prin compania Pehart Group Tec, peste 500 de angajați în România și mai multe facilități de producție în Transilvania. Este cel mai mare producător de hârtie de tipul tissue din România, prin mărcile Pufina, Alint sau Altessa.

Nu este ușor, însă: „Actualul mediu macroeconomic face ca 2022 să fie un an cu multă volatilitate în piață, un an care tinde să devină chiar puțin complicat, aș spune. Ne aflăm într-un context marcat de creșteri mari de costuri ale energiei și gazului, fapt care are un impact direct în producție și costurile totale ale companiei, așa cum de altfel se întâmplă în toate sectoarele de business. În plus, creșterea inflației are un efect direct asupra costurilor materiilor prime”. Cea mai mare problemă a tuturor producătorilor în acest moment este criza energetică și întrebarea tuturor rămâne care este ieșirea din această situație. De cele mai multe ori, răspunsurile diferă în funcție de persoana interogată, dar care este perspectiva investitorilor din industria României? „Cred că nu există o singură variantă corectă de răspuns la această întrebare, dar un lucru e clar. Soluția pentru ieșirea din criza energetică o putem găsi doar împreună, prin implicarea tuturor factorilor, a celor politici, precum și a celor care activează în zona economică.

Credem că sustenabilitatea, utilizarea tehnologiilor prietenoase cu mediul și utilizarea surselor alternative de energie sunt parte din răspunsul la întrebarea adresată, dar nu singurele care rezolvă problema”, răspunde Stanciu, care adaugă că Pehart ia deja în calcul posibilitatea producerii de hidrogen verde și derulează programe de implementare a panourilor fotovoltaice. „Avem convingerea că fiecare companie are o responsabilitate în sensul dezvoltării sustenabile, dar, repet, o soluție cu efecte pozitive pe termen lung putem găsi doar împreună.”

„În ultimii șase ani, compania noastră a realizat investiții semnificative, de 36,2 milioane de euro, în fabrici și linii de producție moderne și inovatoare. Bugetul estimat pentru anul viitor este de aproximativ 15 milioane de euro.”

Gabriel Stanciu, general manager, Pehart

Cu toate incertitudinile legate de viitor, investitorii au continuat să facă ce știu mai bine: să aducă capital, să investească în dezvoltare. Dacă acum câțiva ani toată concentrarea era pe capacități de producție, acum focusul s-a mutat, firesc, în zona de eficiență energetică. „În ultimii șase ani, compania noastră a realizat investiții semnificative, de 36,2 milioane de euro, în fabrici și linii de producție moderne și inovatoare. În 2023 ne propunem să investim mai ales în zona de eficiență energetică și eficiență în producție, dar și în dezvoltarea portofoliului. Bugetul estimat pentru anul viitor este de aproximativ 15 milioane de euro.” Hârtia produsă de Pehart în România ajunge la retaileri și în fabrici din 18 țări din Europa. Cu toate acestea, circa 70% din producția de produse din hârtie a Pehart rămâne pe piața locală. Producătorul de hârtie Pehart , contro­lat de fondul de private equity Abris Capital, derulează afaceri în România de peste 500.000 de lei și are fabrici la Sebeș, jud. Alba și Dej, jud. Cluj. Grupul produce mărcile Pufina, Alint și Altessa, precum și jumbo rolls, role de hârtie mari, pentru clienții industriali și pentru consumul propriu „Pehart produce anual, în cele două fabrici ale sale din Petrești și Dej, 100.000 de tone de hârtie tissue și are o capacitate de procesare a produselor finite de peste 75.000 de tone. Aproximativ 30% din producție merge la export, iar restul este vândută în țară”, mai spune Gabriel Stanciu. Industria României, care înseamnă până la 24% din PIB, produce și circa 75% din exporturile țării. Producția industrială, care este cel mai important indicator pentru mersul industriei românești, este în scădere la 8 luni din 2022 cu 1,2%, față de perioada similară din 2021. Cu toate acestea, anumite segmente înregistrează creșteri ale producției, cum este și industria hârtiei și a produselor din hârtie, care a crescut, în perioada amintită cu  aproape 5%. În ultimii opt ani, industria hârtiei a crescut considerabil, cu un apogeu în 2017, când avansul înregistrat a fost de aproape 12%. În 2019 și 2020, la fel ca toată industria țării de altfel, și industria hârtiei a scăzut ca producție, pentru ca în 2021 să crească cu 12%, iar la 8 luni din 2022 să înregistreze o creștere de aproape 5%. „Cred că 2023 rămâne un an greu de previzionat, iar în piață nu vedem momentan semne de stabilizare în prețurile energiei, gazelor și materiilor prime”, mai spune Gabriel Stanciu, dar adaugă că piața hârtiei, fiind un bun de larg consum și necesar în fiecare casă, nu va scădea pe volum, chiar dacă după majorarea prețurilor consumatorii vor alege prețurile mai rentabile.