Cât de mult au ajutat economiile și stabilitatea financiară și ce riscuri au generat politicile monetare neconvenționale aplicate de băncile centrale, precum relaxarea cantitativă sau ratele negative ale dobânzilor și ce urmează? Ce cred Robert Holzmann, guvernator al Băncii Naționale a Austriei, și Mugur Isărescu, guvernator al BNR?

♦ Robert Holzmann, guvernator al Băncii Naționale a Austriei, într-o prelegere la BNR: Dacă presupunem că inflația în zona euro, SUA și alte țări ar reveni la normal în câteva luni sau ani, ne mai putem întoarce la o politică monetară convențională ca înainte de 2008, când ratele dobânzilor de politică monetară pe termen scurt și rezervele minime obligatorii dominau instrumentarul de politică monetară sau trebuie să aplicăm din nou o politica monetară neconvențională, cu învățămintele din trecutul recent și poate cu noi instrumente neconvenționale pentru a aborda o eventuală inflație prea scăzută? ♦ Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Vizita guvernatorului Holzmann vine într-un moment în care băncile centrale din întreaga lume continuă să navigheze într-un peisaj monetar și financiar complex. De la criza financiară globală până la pandemia de COVID-19 și presiunile inflaționiste din ultimii ani, politica monetară a trebuit să evolueze dincolo de instrumentele tradiționale. Utilizarea politicilor monetare neconvenționale – precum relaxarea cantitativă, ratele negative ale dobânzilor și forward guidance – a modelat redresarea economică și stabilitatea, dar a generat și noi riscuri și provocări.

Una dintre cele mai critice provocări cu care se confruntă o bancă centrală modernă este legată de modalitatea de adaptare a politicilor la condițiile economice în continuă schimbare, menținând în același timp stabilitatea financiară, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) la prezen­tarea guvernatorului Băncii Naționale a Austriei, Robert Holzmann cu tema „Unconventional monetary policy under scrutiny: intentions, outcomes and alternatives“, prezentare susținută la sediul BNR.

Ultimele două decenii au testat băncile centrale în moduri fără precedent, a amintit Isărescu, adău­gând că băncile centrale din întreaga lume continuă să navigheze într-un peisaj monetar și financiar complex.

„Vizita guvernatorului Holzmann vine într-un moment în care băncile centrale din întreaga lume continuă să navigheze într-un peisaj monetar și financiar complex. De la criza financiară globală până la pandemia de COVID-19 și presiunile inflaționiste din ultimii ani, politica monetară a trebuit să evolueze dincolo de instrumentele tradiționale. Utilizarea politicilor monetare neconvenționale – precum relaxarea cantitativă, ratele negative ale dobânzilor și forward guidance – a modelat redresarea economică și stabilitatea, dar a generat și noi riscuri și provocări“.

Isărescu a insistat pe necesitatea înțelegerii efectelor pe termen lung ale acestor măsuri și explorarea alternativelor viabile de politică monetară. „Aceste provocări sunt sarcini cruciale pentru factorii de decizie astăzi.“

Pentru România și BNR aceste discuții sunt deosebit de relevante, a adăugat guvernatorul băncii centrale a României.

„Pe măsură ce continuăm să ne consolidăm sistemul financiar și să ne aliniem la evoluțiile monetare europene, este esențial să învățăm din experiențele zonei euro. Întrebările legate de rata naturală a dobânzii, eficacitatea instrumentelor de politică monetară și implicațiile pentru creșterea economică și stabilitatea financiară rezonează profund cu propriile noastre obiective strategice“, a concluzionat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Dacă presupunem că inflația în zona euro, SUA și alte țări ar reveni la normal în câteva luni sau ani, întrebarea este dacă ne mai putem întoarce la o politică monetară convențională ca înainte de 2008, când ratele robânzilor de politică monetară pe termen scurt și rezervele minime obligatorii dominau instrumentarul de politică monetară sau trebuie să aplicăm din nou o politica monetară neconvențională, cu învățămintele din trecutul recent și poate cu noi instrumente neconven­ționale pentru a aborda o eventuală inflație prea scăzută, a spus Robert Holzmann, guvernator al Băncii Naționale a Austriei, în prelegerea susținută la BNR.

„Răspunsul va depinde de perspectivele ratei naturale a dobânzii, care a scăzut în ultimele decenii spre zero, estimările recente semnalând o revenire la o creștere modestă. Fără o revenire pe creștere a ratei naturale, se pare că suntem limitați să recurgem la UMP (unconventional monetary policy – politică monetară neconvențională – n.red.) în formatul actual sau revizuit și, sperăm, mai puțin distorsionat, cu provocări principale pentru băncile centrale“.

Robert Holzmann a explicat că în Europa băncile centrale au trebuit să se angajeze într-o politică monetară neconvențională.

“Politica monetară normală înainte era foarte simplă. Ai avut o singură rată a dobânzii și dacă ai vrut să-ți atingi obiectivul de stabilitate a prețurilor, ai majorat rata dobânzii și inflația a scăzut. Simplul a devenit imposibil după ce am avut o scădere a dobânzii naturale și am început să ne îndreptăm spre zero sau sub zero în unele situații. Asta însemna că trebuia să avem alte instrumente. Acum, în ultimii câțiva ani, cu o inflație mare, pe care încercăm să o coborâm la 2%, nu este clar încă dacă această dobândă naturală a crescut sau rămâne scăzută“, a explica Robert Holzmann.

Robert Holzmann, guvernator al Băncii Naționale a Austriei