Cât investesc companiile în lobby la Bruxelles și ce sectoare românești sunt cel mai bine reprezentate în capitala Europei?

Bugetul anual pentru public affairs/ comunicare  (excluzând costurile cu personalul) al celor 3.000 de federații ce reprezintă industriile din cadrul UE la Bruxelles a ajuns la 191 de milioane de euro în 2016, în creștere cu 21% față de 2009, când această valoare se plasa la 158 de milioane de euro, potrivit unui studiu  al Institutului EurActiv din Bruxelles. În același timp, corporațiile cheltuiesc pe comunicare la Bruxelles circa 73 de milioane de euro, în creștere cu 3% față de anul 2009, potrivit aceleiași surse.

Dan Luca, directorul institutului EurActiv spune că în aceste bugete intră activități de monitorizare și reprezentare a inițiativelor  legislative, comunicare și lobby. Din studiul derulat de EurActiv reiese că peste jumătate dintre cele 400 de corporații analizate cheltuiesc peste 100.000 de euro pentru activități de comunicare/public affairs la Bruxelles, excluzând costurile cu personalul: peste 33% dintre companiile chestionate au declarat că investesc în această direcție mai mult de 250.000 de euro, între 101.000 și 250.000 de euro (17%), între 51.000 și 100.000 de euro (10%), 26.000-50.000 de euro (17%), mai puțin de 25.000 de euro (23%).

În același timp, peste jumătate dintre federații au un buget alocat activităților de comunicare de circa 25.000 de euro: 10-25.000 de euro  – 27%, mai puțin de 10.000 de euro – 18%, 25.000 – 50.000 de euro – 17%, 50.000-100.000 de euro – 13%, mai mult de 100.000 de euro – 20%.

Aproape jumătate dintre corporații sunt reprezentate în birourile de la Bruxelles de doi – cinci angajați cu normă întreagă (43%), 23% au peste 10 astfel de angajați, 13% au între 6 și 10 angajați full time la Bruxelles, iar  13% dintre cele 400 de companii analizate au câte un angajat full time, în timp ce 9% nu sunt reprezentate la Bruxelles prin astfel de angajați.

Aproape jumătate dintre federațiile de la Bruxelles au mai mult de 10 oameni în birourile lor de la Bruxelles (43%), între 6 și 10  (22%), între 2 și 5 angajați (25%), un angajat full time (5%), mai puțin de un angajat (5%), niciun angajat (mai puțin de 5%). 

Astfel, corporațiile au un buget semnificativ mai mare alocat comunicării la Bruxelles pentru echipe formate din mai puțini oameni decât federațiile, observă Dan Luca.

Potrivit directorului institutului EurActiv, cele mai puternice tipuri de lobby de la Bruxelles sunt: lobbyul țărilor membre, apoi lobbyul industriilor, apoi cel al ONG-urilor (spre exemplu, Green Peace, WWF), al regiunilor și al universităților.

”Sunt în jur de 3.000 de federații care au un secretariat aici la Bruxelles, multe au în jur de 10 persoane în staff –  acest lucru  nu înseamnă că fac toți lobby la Bruxelles. Dintre acestea, aproximativ 300 au și membri români”, descrie Dan Luca situația reprezentării românești din capitala Uniunii Europene.

Potrivit lui Dan Luca, sectoarele românești bine reprezentate la Bruxelles sunt: energia (prin Centrul Român al Energiei, de pildă);  notarii publici din România; UNCJR – Uniunea Națională a Consiliilor Județene – din 2003; IT-ul românesc (Romanian Office of Science and Technology – activitate a agenției române de cercetare – Ministerul Cercetării, mai multe universități axate pe cercetare, companii din domeniul tehnologiei precum Siveco și Teamnet).

Potrivit informațiior disponibile oferite de Registrul Transparenței, o platformă ce are drept misiune transparentizarea lobby-ului dintre Parlamentul European și organizațiile care fac lobby, Institutul Național pentru Cercetare și Dezvoltare în Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei este instituția cel mai implicată în astfel de acțiuni, dacă ne uităm la valoarea costurilor de lobby declarată, de peste 10 milioane de euro, urmată de Academia Navală Mircea cel Bătrân (7,75 – 7,99 milioane de euro), Academia Aeriană Henri Coandă (2 – 2,4 milioane de euro) și Viticola Corcova (1,5 milioane de euro). Celelalte organizații înscrise în registru au declarat valori mai mici de 1 milion de euro și, în majoritatea cazurilor, 0.

”Trebuie să fii pe piață, să monitorizezi, abia apoi să ai un rezultat – nu se prea întâmplă în cazul României, unde este nevoie de construirea unei culturi a comunicării. Țara noastră este un stat membru nou – trebuie să ne batem pentru noi, cel mai puternic lobby din Bruxelles este cel din țările membre, iar noi nu avem unul coagulat, aceasta e o problemă și ar trebui să ne gândim să o rezolvăm  pentru a ne apăra interesele și a fi luați în discuție”, explică Dan Luca, directorul institutului EurActiv din Bruxelles necesitatea reprezentării României la Bruxelles prin structuri de comunicare.