Cât de tare poate deprima angajații un șef toxic

“Oricât de toxic sau netoxic ar fi un lider, răspunsul la întrebarea <Dacă eu aș fi șeful meu, m-aș suporta?> este un barometru foarte bun”, spune Iuliana Stan, OD & leadership consultant și director general al Human Synergistics România

Nevenca Doca, directorul de resurse umane al Băncii Transilvania, spune că rulajul sănătos al angajaților într-o companie este de 8-12% pe an, mai crescut în FMCG și mai redus în banking. Ea e de acord că un management toxic poate îndepărta mai mulți angajați, chiar cu prețul de a sta o perioadă fără serviciu: “Când presiunea pusă de șef devine insuportabilă, iar compromisul devine sacrificiu, oamenii părăsesc locul de muncă chiar dacă rămân o vreme neangajați”. Radu Manolescu observă că fluctuațiile de personal nu mai sunt cel mai bun indicator, mai ales cum ultimii cinci ani au adus un nou aspect menit să favorizeze stilul toxic de management. “Multor manageri li s-a alimentat ideea falsă că fac bun management fără să-și da seama că angajații rămân de fapt din cauza contextului economic nefavorabil”, spune șeful K.M. Trust& Partners, mai ales că și rezultatele uneori favorabile ale companiilor făceau în așa fel încât să stimuleze un stil de leadership greșit. Studiile indică totuși că managerii care sunt competenți și au valori morale bine stabilite au o retenție mult mai bună a personalului de-a lungul timpului și nu doar pe anumite intervale. Oricum, nivelul de toxicitate reflectat prin demisii va fi mai ușor de observat după terminarea perioadei de criză economică.

Psihologul Violeta Rotărescu atrage atenția asupra problemelor pe care le pot dezvolta cei care activează mai mult timp într-un mediu toxic: “Sunt organizații precum cele militare unde supunerea și caracterul dominant al șefului ar trebui să fie dominante, dar un om care are un nivel stabil al echilibrului interior nu ar trebui să muncească de frică”. Experiența a demonstrat că stimularea prin frică funcționează, dar pe termen foarte scurt, echipa renunțând după cel mult câteva luni la locul de muncă. Perioada până la demisie e însă problematică. “Se spune că atunci când intri în casă lași problemele de la birou la ușă, dar n-ai cum să nu duci o parte din ele pentru că e un prea-plin pe care trebuie să-l reverși undeva”, spune Rotărescu, cu trimitere la cei care nu își temperează pornirile la sala de sport sau ascultând muzică, ci certându-se cu familia. “De aceea managerii toxici sunt atât de periculoși: nu sunt afectați doar angajații, ci și familiile lor.”

Dincolo de potențialele conflicte cu apropiații, pe fondul stresului de la serviciu, angajații traveresează și stări depresive pentru că managerii toxici au tendința să le inducă ideea că ar fi inutili companiei și că pot fi oricum înlocuiți rapid. Cei care nu luptă împotriva ideilor cu potențial depresiv se izolează, în timp ce restul dezvoltă stări de anxietate.

Impactul e diferit în cazul angajaților care prestează munci intelectuale, pentru că, în cazul celor fizice, cerințele sunt clare și simple: “Componenta creativă e cea mai volatilă dintre toate în situații de toxicitate”.
Competența, încrederea pe care i-o acordă superiorul și relația directă cu managerul sunt cei mai puternici factori motivaționali pentru angajați. De cealaltă parte, comportamentul haotic și dezorganizat, lipsa competenței și strategiei și minusul de perspectivă în dezvoltarea profesională sunt printre cei mai demotivanți. Iar datele arată ca doar 45% dintre angajați ar mai accepta să lucreze vreodată pentru unul din foștii șefi.