Cât de repede poate să cadă un guvern. Azi: Bulgaria

Comisia Europeană ceruse țărilor participante la South Stream să renegocieze acordurile cu Rusia, afirmând că acestea încalcă legislația europeană a concurenței (CE cerea, de pildă, ca gazoductul să nu transporte numai gaze rusești sau ca tarifele să nu fie stabilite de Gazprom, ci de un manager independent), iar în aprilie a anunțat că proiectul “nu e o prioritate pentru UE”.

La sfârșitul lunii aprilie însă, fără nicio repercusiune negativă pentru Austria din partea CE, Gazprom și OMV au semnat un memorandum pentru construcția tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie gata în 2018.

Guvernul bulgar a încercat și el să meargă mai departe, motivând că abandonarea proiectului ar însemna pierderi de investiții de milioane de euro și pierderi de mii de locuri de muncă pentru economia bulgară, nemaivorbind de securitatea aprovizionării cu gaze. Astfel încât guvernul a modificat legea energiei, scoțând statutul gazoductului de sub incidența legislației europene, iar în plus a desemnat un consorțiu condus de Stroitransgaz, companie rusească aflată sub incidența sancțiunilor americane, să se ocupe de construcția părții bulgărești.

Atât amenințarea cu o procedură de infringement de la Bruxelles, dar mai ales presiunile acelorași trei senatori americani, în frunte cu John McCain, care au vizitat Bucureștiul după ce au fost la Sofia, l-au convins însă pe premierul Plamen Oreșarski să se răzgândească și să anunțe la 8 iunie că suspendă proiectul.

South Stream ar urma să lege Rusia și Bulgaria prin Marea Neagră, continuând spre Grecia, Italia, Serbia, Ungaria, Slovenia și Austria. Acționarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall și cel francez EDF (câte 15%), iar la sfârșitul lunii aprilie, Gazprom și OMV au semnat un memorandum pentru construcția tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie construit până în 2018.

Lucrurile nu s-au oprit însă aici: Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, partidul minorității turce aflat în coaliția guvernamentală alături de socialiști, a decis că o luptă contra UE nu are sens și a cerut alegeri anticipate, alăturându-se astfel opoziției conduse de fostul premier de centru-dreapta Boiko Borisov. Socialiștii aveau oricum o poziție fragilă din cauza incapacității de a scoate țara din criză, reflectată în protestele masive de stradă de anul trecut și în rezultatele slabe la europarlamentare.

Potrivit unui sondaj Gallup International, citat de Novinite, 47% dintre cetățeni cer demisia guvernului, față de 32% care susțin guvernul, iar alegerile anticipate ar fi câștigate de GERB (Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), partidul de centru-dreapta al fostului premiier Boiko Borisov.

Șeful socialiștilor, Serghei Stanișev (foto), a acceptat în principiu ca guvernul să-și dea demisia, iar președintele Rosen Plevneliev va convoca la 17 iunie echivalentul bulgăresc al CSAT, pentru a stabili data alegerilor – a doua rundă de anticipate consecutiv, după cele din mai 2013. Ministrul finanțelor, Petăr Ciobanov, a declarat că bugetul își poate permite cheltuieli de 25 mil. leva (12,8 mil. euro) pentru alegeri anticipate în cursul acestui an, față de 24 mil. leva pentru alegerile anticipate de anul trecut.

Cu ocazia alegerilor ar putea avea loc și unul sau mai multe referendumuri – unul pentru a stabili dacă bulgarii susțin introducerea votului obligatoriu, celălalt pentru a vedea dacă bulgarii susțin ridicarea interdicției fixate de actualul guvern în privința explorării și a exploatării gazelor de șist. Socialitșii l-au acuzat pe Boiko Borisov că în cursul vizitei sale din SUA din această săptămână a promis oficialilor americani că dacă GERB va ajunge din nou la putere, va elimina această interdicție.

Între timp, agenția de rating Standard & Poor’s a tăiat cu o treaptă ratingul Bulgariei, la BBB-, acuzând climatul politic instabil. “Ne așteptăm ca peisajul politic să rămână volatil în următoarele luni, ceea ce nu va fi de natură să permită aplicarea unor reforme economice nepopulare”, arată agenția. Pentru 2014, Banca Mondială prevede o creștere economică de 1,7% în Bulgaria.