Casa de Insolvență Transilvania: Legea insolvenței persoanei fizice nu este o soluție sustenabilă în criza francului elvețian

“În raport cu criza actuală a francului elvețian, cu siguranță că adoptarea legii insolvenței persoanelor fizice i-ar putea ajuta pe cei care nu își mai pot susține ratele bancare și au un risc real de executare silită, dându-le șansa de a se pune sub protecția legii insolvenței. Aceste condiții se aplică doar câtorva dintre debitorii afectați de aprecierea valutei elvețiene, cei care sunt efectiv în incapacitate de plată. Pentru majoritatea păgubiților, incidentul este de natură să îngreuneze foarte mult situația fără a îi duce însă efectiv în incapacitate de plată. Așadar persoanele care au o situație îngreunată din perspectiva măririi ratei, însă au suficiente lichidități pentru a o suporta nu vor putea apela la prevederile acestei legi a insolvenței personale”, a declarat pentru MEDIAFAX Vasile Godîncă Herlea, asociat coordonator CITR.

El menționează că proiectul legii falimentului personal presupune îndeplinirea unor condiții preliminare de către debitor, anume existența a minim doi creditori cu datorii restante de mai mult de 30 de zile.

De asemenea, nu există o limită minimă a valorii datoriei decât în cazul în care cererea de deschidere a procedurii insolvenței personale este depusă de către un creditor și nu de datornic. În acest caz, creditorul trebuie să facă dovada că deține o datorie de minim 25.000 lei.

Odată ce sunt îndeplinite aceste condiții preliminare, debitorul are opțiunea de a depune o propunere de plan de rambursare, care se poate întinde pe o durată de maxim 5 ani. Planul prevede modalitatea prin care debitorul persoană fizică își asumă să achite datoriile către creditori, în ordinea priorității lor legale, din diverse surse de venit cum sunt de exemplu salariile sau încasarea de chirii. Planul va fi pus în practică doar dacă este acceptat de minim 50% din creditorii neînrudiți și confirmat de instanța de judecată.

În cazul în care un astfel de plan nu este depus sau nu este acceptat, debitorul intră în procedură de lichidare, caz în care îi sunt valorificate bunurile proprietate personală pentru achitarea datoriilor. Administratorul judiciar se îngrijește însă să i se asigure persoanei fizice falimentare o alocație lunară din care să își asigure traiul zilnic.

“Dacă ne uităm la cazurile în care este vorba despre credite pe termen lung, de 15-20 ani, este foarte greu de crezut că o persoană fizică debitoare în această situație și-ar putea asuma achitarea unui asemenea credit în doar 5 ani. Prin urmare, accesarea legii insovenței personale în acest caz ar duce cel mai probabil la neacceptarea de către bancă a unui plan care să-i reducă substanțial creanța și prin urmare s-ar trece direct la procedura de lichidare a activelor”, a explicat reprezentantul CITR.

În concluzie, CITR consideră că problema ascensiunii francului elvețian poate fi rezolvată doar într-o mică măsură prin procedura insolvenței personale, și anume pentru persoanele care sunt în incapacitate de plată.

“Tocmai de aceea și ținând cont că este vorba despre o reglementare legală de mare impact pentru economie și pentru întreaga comunitate, este recomandat ca legea falimentului personal să nu fie tratată în grabă și sub presiunea unei spețe particulare, cum este cazul crizei francului elvețian. Proiectul de lege este benefic, însă necesită completări și modificări care nu trebuie ignorate, mai ales luând în calcul că reprezintă doar o soluție parțială pentru criza actuală generată de valuta elvețiană”, a conchis Herlea

În prezent, proiectul de lege privind falimentul persoanei se află în dezbatere în Camera Deputaților, după ce acesta a trecut de Senat. Odată cu apariția crizei generate de aprecierea fără precedent a francului elvețian, subiectul a redevenit unul cu prioritate, încercându-se astfel să se găsească o soluție pentru cei care au contractat credite în această valută și care sunt acum obligați să achite în unele cazuri rate duble față de valoarea agreată inițial.

Cursul francului elvețian anunțat de Banca Națională a României a scăzut marți cu 0,8%, la 4,4354 lei, după ce a înregistrat recorduri succesive în ultimele trei ședințe.

Cursul anunțat marți de BNR pentru francul elvețian este cu 18,5% peste valoarea înregistrată miercuri, cu o zi înainte ca banca centrală a Elveției să renunțe la plafonul minim de 1,2 franci/euro, decizie care a provocat imediat aprecierea puternică a monedei elvețiene.

Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveției în 2011, când francul era aproape la paritate față de euro, la fel ca în prezent.