Carte de vizită de mare exportator

Doar un sfert din exporturile totale ale României sunt realizate de companii deținute de antreprenori români. Mai exact 16-17 miliarde de euro în 2018, dintr-un total de aproape 68 miliarde de euro. Ca ordin de mărime, Automobile Dacia, cel mai mare exportator din România, trimite peste granițe produse de 5 miliarde de euro anual, în timp ce Aramis Invest, producător de mobilă din Baia Mare, cel mai mare exportator cu capital privat românesc, are exporturi de 220 milioane de euro. 1 la 23 pe scara exporturilor. Cine sunt cei mai mari 20 de exportatori cu capital privat românesc în 2018?

Aramis Invest din Baia Mare (producție de mobilă), Oltchim din Râmnicu Vâlcea (industria chimică) și Compa Sibiu (componente pentru industria auto) sunt singurele companii antreprenoriale cu exporturi de cel puțin 100 de milioane de euro în 2018, arată o analiză pe baza datelor provizorii ale INS. INS publică topul celor mai mari 500 de exportatori din economie, un clasament dominat de companii multinaționale, în condițiile în care între cele mai mari 100 de firme cu activități de export doar trei au capital românesc. Iar numărul lor nici nu crește, nici nu scade de aproape un deceniu.

„Trebuie investit în România, dar ești descurajat de mediul politic, nu știi ce va fi în anul următor, peste doi ani”, spune Alexandru Griguță, CFO al Aramis Invest, cel mai mare exportator cu capital românesc. Aramis este și singura companie antreprenorială din zona de producție industrială care a reușit să treacă de pragul de 1 miliarde de lei cifră de afaceri.

Producătorul de mobilă din Baia Mare, o afacere controlată de Vladimir Iacob și Marius Șelescu, doi antreprenori discreți, a intrat în 2018 pentru prima dată în topul celor mai mari 50 de exportatori din economie (pe poziția 49). Primele 48 de poziții din clasamentul exportatorilor sunt rezervate companiilor multinaționale, la fel și următoarele până la 100, cu două excepții: Oltchim și Compa. 

INS nu furnizează date legate de valoarea exporturilor pe fiecare companie în parte, însă, potrivit calculelor ZF, Aramis Invest a avut în 2018 exporturi de 220 de milioane euro. „Avem un partener stabil, care își dorește calitate”, adaugă Griguță.

Partenerul „stabil” este gigantul suedez IKEA, cel mai mare retailer de mobilă din lume, care își ia de pe piața locală peste 4% din tot ceea ce vinde la nivel mondial. De altfel, în top 20 exportatori cu capital local se mai află și alte companii care au contracte cu IKEA: Apulum din Alba Iulia sau Taparo din Maramureș. Directorul financiar al Aramis Invest arată însă că, din păcate, multe industrii au dispărut de pe piața locală, ceea ce nu s-a întâmplat în Polonia, care poate să furnizeze acum orice component pentru industria mobilei. Aramis nu găsește furnizori în România pentru a putea produce cu un grad înalt de integrare locală. „Exportăm de un miliard de lei anual, dar importăm de 500 de milioane de lei.” Acționarii producătorului de mobilă ar fi dispuși să susțină start-up-uri locale prin garantarea volumelor. „Să facă arcuri pentru saltele un român.”

Dezindustrializarea României și lipsa unor furnizori pentru marii producători locali sunt vizibile și în datele statistice, în condițiile în care peste jumătate dintre cei mai mari 500 de exportatori sunt și mari importatori.

Al doilea exportator cu capital privat românesc în 2018 este Oltchim Râmnicu Vâlcea, un combinat care după mai mulți ani de zbucium a ajuns în 2018 sub steag antreprenorial, după ce Ștefan Vuza a preluat o parte din activele producătorului din industria chimică.

„Echipa Deloitte care a lucrat la acest proiect s-a aplecat fără prejudecăți asupra business case-ului și asupra planului de afaceri. După discuții cu principalele părți interesate, traderi internaționali în comerțul cu sodă, principalul produs rezultat din chimia sării, am constatat că ideea nu era nici pe departe nebunească; îndrăzneață, da, dar nu fantezistă. În urma unui proces lung, la care am lucrat împreună cu Deloitte Marea Britanie, Chimcomplex a obținut finanțare de 164 de milioane de euro. Banii au fost folosiți pentru achiziționarea activelor Oltchim și pentru alte cheltuieli adiacente, inclusiv capital de lucru necesar pentru înglobarea Oltchim în Chimcomplex și relansarea producției în mod integrat. Vorbim acum de o companie a cărei cifră de afaceri va depăși în scurt timp de zece ori cifra de afaceri a Chimcomplex și care în niște ani poate ajunge și ea o companie locală de 1 miliard de euro, așa cum ne-au surprins alte companii controlate de antreprenori români”, a explicat George Mucibabici, președintele Deloitte România, pentru anuarul Top 1.000 cele mai mari companii din România.

În top 100 mai intră o singură companie cu capital privat românesc, producătorul de componente auto Compa Sibiu, astfel că teritoriul celor mai mari 100 de exportatori de bunuri din România este rezervat companiilor multinaționale.
Printre cei mai mari zece exportatori cu capital privat românesc sunt branduri create de la zero după 1990, dar și fabrici cu tradiție în industria locală. Compa Sibiu, un producător care lucrează pentru sectorul auto, este deținut acum de management și salariați și a avut nevoie de 27 de ani după revoluție pentru a ajunge la exporturi de peste 100 de milioane de euro anual.

La fel ca și Compa, o fabrică ale cărei rădăcini au fost puse acum 130 de ani, alte unități vechi, cu tradiție, controlate acum de manageri și salariați, au rămas motoare ale exporturilor companiilor românești.  Producătorul de sisteme de răcire RAAL Bistrița, cu clienți precum John Deere, Class sau AGCO, este desprins din fosta Întreprindere de Utilaj Tehnologic din Bistrița. RAAL Bistrița este în top cinci companii antreprenoriale la export, iar acționarii sunt salariații companiei în proporție de 93%.

Paradoxal însă, clasamentul marilor exportatori cu capital privat românesc include și firme cu activități de comerț, segment în care regăsim practic reexporturile. În principal de telefoane mobilă și de medicamente. Pharmnet Plus, Gersim Impex, Phonetastic GSM, Mairon Galați au activități de comerț.

La vârf nu regăsim însă marile companii antreprenoriale din industria alimentară, deși datele statistice arată că cea mai bună poziție a companiilor private românești la export este în continuare în sectorul de alimente, băuturi și tutun, de 44%, urmată de ciment, sticlă, ceramică, cu 37%. Este evident astfel că terenul pe care joacă exportatorii de alimente este cel al vânzărilor de sute de mii și maximum 5-6 milioane de euro.

Valoarea redusă a volumului de exporturi arată că industria agroalimentară are nevoie de investiții masive pentru a deveni competitivă pe piețele internaționale.

Companiile private românești și-au micșorat cota de piață în exporturile românești de la 30% la 27% între 2014 și 2017, în condițiile în care în aceeași perioadă valoarea exporturilor a crescut în euro cu 15%, arată studiul „Capitalul privat românesc“, ediția a IV-a, realizat de Ziarul Financiar cu sprijinul PIAROM. 

Cinci idei, o singură concluzie: Firavă prezența antreprenorilor pe piețe externe

¶ Parteneriatul cu IKEA este baza exporturilor pentru patru companii din top 20;
¶ Mai mulți exportatori au activități de comerț, în special în zona IT (telefoane mobile);
¶ Doar trei companii antreprenoriale reușesc să trimită peste granițe bunuri în jurul valorii de 100 mil. euro și peste;
¶ Doi producători din top cinci exportatori  – Compa Sibiu și RAAL Bistrița – sunt moștenitori ai marilor grupuri industriale de dinainte de 1989;
¶ Un singur jucător din industria alimentară se află între marii exportatori cu capital privat românesc.