Care sunt sectoarele cu cea mai bună evoluție în primul an de pandemie și cine sunt cei mai mari pierzători

Sunt aproximativ 60 de sectoare majore în economie, o parte industrii care reprezintă adevărați piloni de sprijin pentru mediul de business local, dar și unele domenii poate mai puțin vizibile sau contorizabile, dar care sunt însă la fel de importante pentru bunăstarea unei țări. În total, circa 770.000 de firme alcătuiau la finalul anului trecut întreg ecosistemul local de business, care angrenează în mecanismele sale circa 4 milioane de oameni, cunoscuți mai simplu sub denumirea de salariați. Fiecare companie, dar și fiecare angajat activează, respectiv lucrează într-un anumit sector. Ce a însemnat pandemia pentru toți și toate? Răspunsul diferă de la caz la caz.

Doar patru sectoare majore din economie – construcțiile, posta și curieratul, activitățile veterinare și fabricarea produselor din tutun – au reușit să crească anul trecut cu peste 10%, într-o economie afectată de pandemia de Covid-19, care a pus pe pauză anumite industrii și care i-a făcut pe consumatori mai prudenți în achiziții. Dintre cele 63 de domenii mari analizate de ZF, mai puțin de un sfert, respectiv 15, au fost pe plus comparativ cu 2019 în ceea ce privește valoarea, o dovadă clară privind impactul pe care criza sanitară ‒ devenită și economică – l-a avut asupra mediului de business local.

Este interesant de observat că cifrele nu doar că nu mint, ci pictează un tablou foarte elocvent pentru ceea ce s-a întâmplat efectiv anul trecut.

Construcțiile – fie ele case, blocuri, hale industriale sau chiar clădiri de birouri ‒ au continuat să se ridice în plină pandemie. Când aproape nimic altceva nu mai funcționa, oamenii lucrau de zor pe șantierele din toată țara. Și cum avioanele erau staționare la sol, magazinele de modă sau cosmetice erau închise, iar oamenii stăteau acasă și în casă mai mult decât oricând, vânzările de imobile au fost pe val, ca de altfel și alte domenii adiacente, precum comerțul cu electrocasnice, cu mobilă sau articole de bricolaj. Românii au investit în 2020 în lucruri palpabile și în a-și face șederea mai confortabilă în propria locuință ‒ nouă sau veche.

În 2020, din statistici au dispărut 5.500 de firme și 300.000 de salariați. În ceea ce privește numărul de actori economici, cu adevărat impactul pandemiei se va vedea în 2021, dat fiind că anul trecut statul încă pompa bani în mediul de business pentru a-l ține în viață, chiar dacă „pe perfuzii”.

Aceste schimbări în comportamentul de consum sunt confirmate și de cifre, comerțul cu amănuntul cu produse nealimentare crescând anul trecut cu 3,6%. Această valoare ia în calcul însă și moda, cosmeticele, carburanții și medicamentele, motiv pentru care avansul e unul temperat.

Și comerțul alimentar – analizat separat – se află printre sectoarele cu tracțiune în 2020, când vânzările au crescut cu aproape 9% în medie. Diferențele de la lună la lună sunt însă majore. Februarie și martie au fost luni de panică, de cumpărături impulsive și de stoc, urmate de un aprilie pe minus, în care consumul s-a făcut în mare parte din ceea ce exista deja în cămară sau în frigider. Apoi, lucrurile s-au mai echilibrat pe parcursul anului, odată ce și parcursul bolii a fost mai predictibil sau odată ce teama s-a mai atenuat.

Totuși, când vine vorba de comerț – indiferent de tipul său – există un câștigător suprem, și anume online-ul, care a fost de altfel motorul întregii economii, trăgând după sine și alte sectoare. Nu există un CAEN special pentru comerț online, dar o dovadă clară a evoluției sale spectaculoase o reprezintă creșterea pieței de poștă și curierat, de 15,7%, a doua cea mai mare din economie, după construcții.

Podiumul este completat de un domeniu poate mai puțin vizibil pentru publicul larg – activitățile veterinare. Totuși, e vorba de o industrie de 1,7 mld. lei anul trecut, plus 12,8%, unde lucrează 7.500 de oameni. Cum a ajuns acest sector în lumina reflectoarelor? Tot datorită pandemiei. Timpul îndelungat petrecut la interior precum și regulile de distanțare socială impuse de autorități i-au determinat pe oamenii din toată lumea, inclusiv România, să adopte sau să cumpere un animal de companie, fie el câine, pisică, hamster sau altă vietate. Fie doar pentru că aveau nevoie de companie, fie că aveau nevoie de o scuză în plus pentru a ieși din casă, oamenii au decis în 2020 mai mult ca niciodată să aibă un pet, însă trendul exista deja într-o lume tot mai grăbită și mai singură. Astfel, în jurul animalelor de companie s-a construit o adevărată industrie, de la cabinete veterinare la saloane de cosmetice pentru căței și pisici, la hoteluri de profil și la producția de haine sau jucării specifice.

Orice criză își pune amprenta diferit asupra domeniilor din economie însă, spre deosebire de oricare altă perioadă dificilă de până acum, pandemia a avut o serie de particularități, fiind în primul rând o problemă a sistemului sanitar. De aceea, unele domenii au continuat să funcționeze normal – comerțul online, retailul farma sau alimentar, curieratul sau livările la domiciliu. Altele s-au oprit aproape complet timp de câteva luni, lucru care nu s-a mai petrecut niciodată până acum. Turismul – cu toate subdomeniile sale – a fost poate cel mai lovit și pare că va mai avea nevoie de niște ani să își revină. Iar asta se vede, din nou, în cifre.

Transportul aerian, agențiile de turism și industria spectacolelor sunt perdanții anului trecut, postând scăderi de business ce depășesc 50% și urcă până la chiar 90%. Avioanele au stat mai mult la sol în 2020, agențiile de turism nu au avut nici clienți, dar nici destinații pe care să le vândă pentru că multe țări și-au închis granițele pentru călători, iar industria spectacolelor a tras cortina în prima parte a anului trecut și nu a ridicat-o până în 2021.

La fel ca în cazul evoluțiilor pozitive, și cele negative sunt înlănțuite. Oamenii nu au mai călătorit, nu au mai mers la birou, nu au mai ieșit cu zilele din casă, așa că și vânzările de mașini s-au prăbușit, iar odată cu ele și producția de profil, motorul principal al economiei și mai ales al exporturilor locale. Circa 135.000 de oameni lucrau la final anului trecut în domeniul fabricării autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, cu 28.000 mai puțini ca în 2019. Industria a ajuns la 73,5 mld. lei, cu 21% sub nivelul dinainte de pandemie.

Nici HoReCa nu a dus-o prea bine, nici industria de activități sportive, recreative și distractive, toate fiind dependente de apetitul oamenilor de a ieși, de a se plimba și totodată de libertatea lor de a o putea face.

Sunt mai bine de 20 de sectoare economice – dintre cele peste 60 analizate de ZF – care au postat scăderi de business de două cifre (peste 10%). Tocmai de aceea este relevantă analiza sectorială, ținând cont că cifra de afaceri totală a companiilor din România a scăzut cu doar 5,5% în 2020, un an atipic, marcat de pandemia de Covid-19, care a adus cu sine și o criză economică în multe sectoare. Astfel, la o privire de ansamblu, lucrurile nu arată dramatic, dar analizate în amănunt, ele spun o altă poveste.

Datele de la Registrul Comerțului mai relevă și că din statistici au dispărut
5.500 de firme, dar și 300.000 de salariați în 2020. În ceea ce privește numărul de actori economici, cu adevărat impactul pandemiei se va vedea în 2021, dat fiind că anul trecut statul încă pompa bani în mediul de business pentru a-l ține în viață, chiar dacă „pe perfuzii”. În acest an se vede deja o creștere majoră a numărului de insolvențe, care mai departe se poate traduce și în falimente, radieri sau dispariții de companii.

În ceea ce privește numărul de salariați și evoluția cifrei de afaceri totale, estimările pentru 2021 sunt optimiste după primele opt luni, mai ales cele venite din partea executivilor și specialiștilor din domeniile puternic afectate. Ei spun că era greu să fie un an mai slab ca precedentul, pentru că mai rău nu se poate. Totuși, în contextul actual al pandemiei, cu un val 4 ce doboară record după record, nimeni nu se mai aventurează în a înainta cifre sau estimări. All bets are off!