Care sunt punctele forte, care sunt punctele slabe și ce poate face România ca să devină mai atractivă pentru investițiile străine?

Investițiile au frânat puternic în pandemie, cu excepția câtorva sectoare, precum IT-ul sau logistica. Acum însă investitorii străini se uită la perioada post-pandemică, iar România este pe agenda lor, arată studiul EY Attractivness Survey 2021: doi din trei investitori străini spun că plănuiesc să investească în România în următoarele 12 luni. Care sunt punctele forte, care sunt punctele slabe și ce poate face România ca să devină mai atractivă pentru investițiile străine?

Este important să știm unde vrem să fim în 10 ani, dacă vrem să fim un hub regional sau global în industria manufacturieră și IT. Să ne uităm către investitori care creează valoare adăugată. Avem nevoie de infrastructură, de toate felurile”, a spus Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România și COO al EY Europa Centrală și de Est și Asia  Centrală, în cadrul conferinței de lansare a studiului, eveniment găzduit de platformele media ZF. La ce se uită investitorii străini când vor să investească în România? Bogdan Ion a explicat că primele trei criterii relevate de studiul EY sunt fiscalitatea, infrastructura și managementul crizei în contextul pandemiei. Rezultatele studiului din România sunt diferite de tendințele la nivel european, unde principalele trei criterii pentru investiții sunt legate de stabilitatea socială și politică, forța de muncă și infrastructura. „Dacă vorbim de ce îi interesează pe investitorii străini când se uită la România avem sistemul fiscal, infrastructura și strategia de managementul crizei în contextul pandemiei. La nivel european, primele trei criterii sunt stabilitatea socială și politică, forța de muncă și infrastructura”, a mai spus Bogdan Ion.

Unul dintre avantajele României în atragerea investițiilor străine este și poziția geografică, este de părere Murat Buyukerk, CEO al producătorului de electrocasnice Arctic, care are două facilități de producție în România. „România are o amplasare strategică, la inter­secția dintre trei piețe mari: piața Uniunii Europene, O­rien­tul Mijlociu și piața est-eu­ro­­peană. Apartenența la UE este un avantaj mare. Educația este unul dintre cei mai importanți factori“, spune el. De asemenea, ecosistemul antreprenorial este de asemenea foarte important în atragerea investițiilor străine, iar în România mediul antreprenorial s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 20  de ani, spune Steven van Groningen, președintele și CEO-ul Raiffeisen Bank România. „Este foarte încurajator să vedem o cultură antreprenorială în dezvoltare în România pe parcursul ultimilor ani. Acum 20 de ani cuvântul antreprenor avea o conotație negativă, dar acum cred că este mult mai pozitiv. Accesul la finanțare este de asemenea important pentru companiile mici și mijlocii.“ România are, însă, nevoie de investiții pentru a deveni mai atractivă în ochii investitorilor străini, a fost una dintre concluziile unanime ale videoconferinței de lansare a studiului EY. „Este clar că investițiile în infrastructură sunt prioritare, dacă România vrea să atragă ISD. În România este mult spațiu de îmbunătățire pe această zonă, și nu vorbim numai de infrastructură fizică, cum ar fi căi ferate și autostrăzi, ci și de infrastructură digitală. Este vorba de asemenea de cadrul legislativ. Este nevoie de predictibilitate și cred că aici este o zonă care încă poate fi îmbunătățită”, a mai spus Steven van Groningen.

Investițiile străine ar trebui să fie creatoare de plus valoare în România, a adăugat el: „Nu vrem investitori care doar să importe componente și aici să le asambleze pentru a le retrimite în afară. Vrem investitori care să fie parte din comunitate, din tot ecosistemul și să creeze valoarea adăugată aici.”

Investitorii străini se uită din ce în ce mai mult și spre alte regiuni ale României, în afara Bucureștiului, în special către zona de vest. Administrațiile locale joacă și ele un rol foarte important în menținerea sau creșterea atractivității orașelor sau regiunilor. Calea, în opinia primarului Timișoarei, Dominic Fritz, este o colaborarea între administrația locală, mediul de business și mediul de învățământ.

„Un triunghi între administrația publică și strategia ei, sectorul privat și universitățile (pentru a crește atractivitatea orașului – n. red.). Toți inginerii trebuie să vină de undeva. Aici, în Timișoara, suntem foarte buni la tot ce ține de automatizare și cred că firmele sunt din ce în ce mai interesate. Să nu uităm de domeniul sănătății, unde vedem o explozie de concepte noi. Este mult spațiu să creștem“, a spus Dominic Fritz.

Companiile au nevoie însă și de forță de muncă calificată de nivelul blue-collar, iar aici învățământul dual joacă un rol vital: „Și pe partea noastră este vizibil în discuțiile cu clienții partea de educație și această cerere crescândă, atât pentru partea de ingineri, partea de IT, cât și pentru partea de logistică, deci partea de învățământ dual și așa mai departe“, a spus Cristian Cârstoiu, partener, Chief Innovation Officer, EY România.

Ce arată rezultatele studiului

Două treimi dintre investitorii străini sondați de EY cu privire la atractivitatea României spun că vor să investească în România în următoarele 12 luni. În studiul din 2020, procentul era de doar 27%. Când se uită la România, investitorii vor să vadă în primul rând starea infrastructurii, strategia de managementul crizei și nivelul general de adoptare a tehnologiilor. Tradițional, Bucureștiul a fost principala destinație a investițiilor străine directe (ISD). Noul sondaj EY arată însă că încep să recupereze teren și alte regiuni, precum regiunea vestică a României și regiunea sud-estică a Munteniei. Cu toate acestea, zona Moldovei nu a înregistrat progrese semnificative în privința ISD, în principal din cauza lipsei infrastructurii adecvate.

41% dintre investitori consideră că atractivitatea României va crește după pandemie, iar principalele priorități ar trebui să fie: sprijinirea IMM-urilor (36%), încurajarea politicilor și atitudinilor de protecție a mediului (33%) și creșterea calității produselor și a valorii adăugate a serviciilor (31%).

„Este important să știm unde vrem să fim în 10 ani, dacă vrem să fim un hub regional sau global în industrie manufacturieră și IT. Să ne uităm către investitori care creează valoare adăugată. Avem nevoie de infrastructură, de toate felurile.”

Bogdan Ion, country managing partner, EY România și Moldova

„Este clar că investițiile în infrastructură sunt prioritare, dacă România vrea să atragă ISD. În România este mult spațiu de îmbunătățire pe această zonă, și nu vorbim numai de infrastructură fizică, cum ar fi căi ferate și autostrăzi, ci și de infrastructură digitală.”

 Steven van Groningen, președinte și CEO al Raiffeisen Bank România

„România are o amplasare strategică, la intersecția dintre trei piețe mari: piața Uniunii Europene, Orientul Mijlociu și piața est-europeană. Apartenența la UE este un avantaj mare. Educația este unul dintre cei mai importanți factori.”

Murat Buyukerk, CEO, Arctic

„Strategia cea mai importantă a administrației publice este ridicarea calității vieții. Să ne asigurăm că funcționează transportul în comun, spații verzi, aer curat, grădinițe și școli bine dotate. Toate aceste lucruri contează din ce în ce mai mult.”

Dominic Fritz, primarul Timișoarei

„Potrivit sondajului nostru, mulți dintre investitori nu se mai uită la București ca fiind principalul centru de investiții, cum a fost pentru ultimii 5-6 ani. Mulți dintre ei se orientează din ce în ce mai mult către regiunea de vest a României.”

Cristian Cârstoiu, partener, Chief Inovating Officer, EY România

„Infrastructura de telecomunicații este foarte avansată în România, atât din punctul de vedere al performanței, cât și al costului. Este un diferențiator major față de alte țări. De asemenea, continuăm să extindem această capacitate.”

Alexandru Nen, Solutions Architect IoT & Smart Cities, Telekom România

„Nu este ceva nou că sustenabilitatea și schimbările climatice sunt sus pe agenda investitorilor. Pandemia a accelerat nevoia ca mediul de business să opereze într-un mod mai responsabil. Pe de-o parte să administreze riscurile și pe de altă parte să răspundă nevoilor altor stakeholderi.”

Gus Schellekens, Senior Advisor, EY Climate Change & Sustenability Services

„Guvernul trebuie să transmită mediului de afaceri semnale clare, predictibile pe termen lung, privind politicile de mediu și schimbările climatice, pentru a oferi companiilor încrederea de a acționa atunci când promovează investițiile care au ca scop reducerea emisiilor.” 

Robert-Eugen Szep, secretar de stat, Ministerul Mediului

„Sustenabilitatea va deveni probabil cel mai fierbinte subiect din sectorul energetic. Nu depinde numai de jucători, dar și de comunitatea financiară. În sectorul energetic cred că sustenabilitatea este crucială, pentru mediul înconjurător. Sectorul energetic este cu siguranță responsabil de poluare.” 

Carlo Pignoloni, CEO și Country Manager, Enel România

„2021 poate fi un punct de cotitură pentru economia națională, o perspectivă strategică pe termen lung pentru a stimula investițiile. Se fac eforturi semnificative pentru atenuarea efectelor pandemiei și atragerea investițiilor. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este unul dintre instrumentele de creștere și transformare, la care România are acces.” 

Carmen Adamescu, partener EY, liderul departamentului de tehnologie

„PNRR răspunde tuturor priorităților europene. Într-un fel sau altul, ne pliem pe strategiile de dezvoltare la nivel european. În cazul României, ca și reforme foarte importante putem să exemplificăm în primul rând toată partea de fiabilitate a infrastructurii.”

Svetlana Gomboș, director general în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

„Avem 24 de state membre care și-au depus Planurile Naționale de Redresare și Reziliență, printre care și România. În acest moment în Parlamentul European este organizat un grup de lucru pentru monitorizarea implementării Regulamentului.”

Dragoș Pâslaru, europarlamentar

„Dacă vor veni la București marii actori din cybersecurity aș putea spune că din conversațiile pe care Cert-Ro le are cu ceilalți actori, există un interes major din partea lor de a fi mai activi sau prezenți în România. Pe de-o parte, pentru a se poziționa mai aproape de centrul cibersecurity al UE.”

Dan Cîmpean, director general, Cert-Ro