Care sunt problemele emoționale cu care ne confruntăm în pandemie și ce e de făcut. Un business românesc a găsit soluția

„Nu-mi vine să cred că mai sunt trei luni până în 2022 – eu încerc să îmi revin încă după 2020”, o glumă care circulă în mediul online, pare să reflecte efectele psihoemoționale pe care le-a lăsat contextul actual asupra șefului, colegului de birou, colegului de sufragerie ș.a.m.d.p. Amprentele emoționale ale pandemiei se reflectă și în evoluția ATLAS App, platforma online care oferă companiilor servicii de sănătate integrate, în zona de sănătate psihoemoțională, fizică și well-being.

Lansată în anul 2016, de un psihiatru și un manager de business, aceasta a înregistrat un adevărat boom în ultimii doi ani.

ATLAS App a fost lansată în 2016, de Mihai Bran, de profesie medic psihiatru și de Bogdan Lefter, axat pe zona de product management, iar la momentul respectiv livra servicii din zona de sănătate psihoemoțională, cum ar fi consilierea psihologică sau psihoterapia. Ulterior, acestora s-au adăugat și servicii de parenting, coaching, consiliere de nutriție, iar începând de anul trecut, odată cu pandemia și cu așezarea cadrului legal pentru acest tip de servicii, aplicația include și servicii medicale disponibile prin telemedicină. Practic, ei conectează o serie de profesioniști din toate aceste domenii cu utilizatorii, „pacienții” virtuali.

În 2020 au închis anul cu o cifră de afaceri de aproximativ 500.000 de euro, iar anul acesta speră să dubleze valoarea, până la aproximativ 1 milion de euro. Nu mai e un secret că, în contextul pandemic, tot mai mulți oameni se confruntă cu provocări sau tulburări în zona psihoemoțională și au nevoie de susținere, aspect care reiese și din platforma ATLAS: „În decurs de un an, din septembrie 2020 până în septembrie 2021, gradul de accesare a serviciilor din zona de sănătate mintală a crescut cu peste 70%”, precizează medicul psihiatru Mihai Bran.

„Considerăm platforma ca fiind un marketplace, un agregator de specialiști sau chiar agregator de servicii. Nu livrăm doar sesiuni de videoconferință cu specialiștii prezenți pe platformă, oferim și conținut scris de aceștia, precum și anumite produse, pe care noi le denumim produse de self-help, dar și instrumente de evaluare a sănătății”, explică Bran.

El oferă ca exemplu de instrumente din zona de sănătate psihoemoțională utilizarea unei scale, bazate pe date științifice, prin care poate fi evaluat, de pildă, nivelul de burnout.

„Dacă ai o tulburare depresivă, de anxietate sau ai anumite simptome, dar nu știi cărui medic să adresezi problema, poți folosi acest instrument.” De asemenea, menționează că au și o linie de ajutor pentru consiliere psihologică de criză, în care utilizatorii pot să se conecteze cu un specialist în orice moment.

În prezent, platforma funcționează pe un model de business tip B2B, iar serviciile acesteia sunt agregate sub diverse pachete și abonamente vândute acelor companii care vor să ofere astfel de servicii angajaților, ca beneficii extrasalariale. „Dacă până acum ne uitam doar la sănătatea fizică și companiile erau obișnuite să ofere abonamente de sănătate sau asigurări de sănătate, în prezent, liderii au început să fie din ce în ce mai atenți la sănătatea mintală, psihoemoțională a angajaților. Există multe studii care arată că ROI (return of investment) în momentul implementării unui astfel de program este foarte mare și atunci are sens, din perspectiva costurilor, dar și din perspectiva brandului de angajator, să oferi astfel de servicii angajaților tăi.” Prețurile pachetelor diferă în funcție de industrie, de numărul de angajați, de pachetul/serviciile oferite, fiindcă acestea pot fi personalizate, explică medicul.

Cât de deschiși au fost șefii companiilor din România să implementeze astfel de servicii?

„Chiar dacă am ieșit pe piață undeva în vara lui 2016, primii trei ani au fost de tatonare și testare a diferitelor modele de business – B2B, B2C. La început eram destul de greu primiți în companii. Oamenii de HR verbalizau cumva nevoia unor astfel de servicii, dar obțineau greu bugete pentru a le implementa. Lucrurile s-au schimbat undeva prin 2019, când am început să avem primii clienți corporate, iar odată cu pandemia pot spune că lucrurile au început să meargă foarte bine – oamenii au conștientizat această nevoie și am început să scalăm repede soluția.” În prezent au aproximativ 75.000 de abonați pe serviciul de sănătate psihoemoțională, iar numărul acestora este în creștere, potrivit medicului antreprenor.

În ceea ce îi privește pe specialiștii înscriși, numărul acestora ajunge la aproximativ 1.000 și sunt fie psihologi, psihoterapeuți, medici, dar și coachi, consilieri de nutriție, specialiști în parenting, numărul acestora din urmă fiind mai mic deoarece nu sunt servicii atât de consumate sau de căutate de utilizatori în prezent. „Credem că în viitor vor fi și acestea la fel de accesate precum serviciile de consiliere psihologică, psihoterapie sau telemedicină”, precizează medicul. Specialiștii sunt răspândiți în toată țara – și chiar și în afara ei – în Bulgaria, de pildă, lucrează la livrarea unui produs dedicat împreună cu un partener de acolo; dar în platformă sunt înscriși și specialiști români care s-au stabilit în alte țări și au decis să se alăture comunității lor. În prezent, aplicația este gratuită pentru toți acești specialiști, care pentru a se alătura lor trebuie să își creeze un cont în aplicație, care presupune și un proces de verificare (dacă au drept de liberă practică, dacă există o formă juridică prin care să își poată factura serviciile și mai au procese de training care este oferit de ei pentru a respecta standardele ).

„Apreciem că până la sfârșitul anului vom avea peste 100.000 de abonați pentru serviciile noastre. Am scalat nu doar platforma din punct de vedere tehnologic, ci și echipa noastră cu care încercăm să deservim clienții corporate. Avem o echipă dedicată de vânzări, precum și o echipă dedicată prin care discutăm cu oamenii de HR în vederea comunicării acestor servicii – nu este ușor să le spui angajaților că de mâine au acces la psiholog – pentru că, așa cum bine știm, acestea sunt servicii stigmatizate și stigmatizante și trebuie să ai o abordare mai blândă când vine vorba despre comunicarea lor. 

Totuși, online-ul vine în ajutorul „normalizării” discuțiilor despre mersul la terapeut:

„Există în continuare o mare carență în ceea ce privește educația. Persoanele de 20-30 de ani sunt mai deschise – cele de peste 30 de ani nu au neapărat aceeași deschidere și nu acceptă faptul că a merge la psiholog e la fel de normal precum a merge la stomatolog. Vedem totuși în piață ecă lucrurile se schimbă și, treptat, începem să acceptăm mai bine faptul că și sănătatea mintală trebuie să aibă loc în programul nostru de zi cu zi”.

Medicul psihiatru adaugă că nu există un profil anume al companiilor care accesează serviciile lor: „Avem în portofoliu clienți din toate zonele, atât blue-collar, cât și white -collar – din domenii precum TELCO, banking, IT, dar și producție sau retail. Avem și companii românești, antreprenoriale, cu puțini angajați, dar și cu 18.000 de angajați cărora reușim să le gestionăm nevoile de sănătate psihoemoțională.”

Productivitatea, corelată cu echilibrul emoțional

Mihai Bran vorbește atât din perspectiva cofondatorului de aplicație, cât și din perspectiva medicului psihiatru care în perioada aceasta a lucrat într-un spital de stat din București și spune că a văzut „de la firul ierbii” cu ce se confruntă românii în ceea ce privește sănătatea mintală în perioada pandemiei. „Din perspectiva platformei, anxietatea a fost în topul căutărilor. La fel, depresia s-a aflat în căutările utilizatorilor, pare că mai mulți oameni au experimentat episoade depresive în această perioadă, precum și probleme legate de somn, de calitatea acestuia.” Tot în contextul acesta au apărut și probleme de cuplu și probleme de relaționare, inclusiv la locul de muncă – din discuțiile pe care Mihai Bran le-a avut cu psihoterapeuții din platformă reiese că au fost mulți oameni care nu au mai știut să gestioneze relația cu colegii, după ce totul s-a mutat online. „Din perspectiva clinicianului, a psihiatrului din cabinet – pot să spun că am văzut episoade depresive foarte multe – nu degeaba au spus cei de la Organizația Mondială a Sănătății în 2019 că depresia a fost principala dizabilitate la nivel mondial, alături de insomnie.”

Când devin frica de incertitudine, insomnia sau anxietatea „căutată pe Google” o problemă?

„În momentul în care diagnostichezi aceste simptome, acestea au o componentă a funcționalității – devin o problemă când funcționarea individului are de suferit. Depresia o recunoști poate când vezi că o persoană este mai tristă, dar pe de altă parte, este normal să avem și zile proaste, în care să fim triști.” Anxietatea devine o problemă astfel în momentul în care depășește o anumită intensitate și te afectează din punct de vedere funcțional, explică medicul.  „Nu mai reușești să relaționezi, să ieși din casă, când te muți în mediul acesta virtual, nu mai reușești să intri în calluri sau când intri în calluri, acestea îți produc o stare de neliniște și nu te mai poți concentra.”

Când vine vorba de depresie, pare să conteze durata pe care se întind simptomele, potrivit explicațiilor terapeutului. „Depresia o poți diagnostica când această stare de tristețe durează două săptămâni și este prezentă zi de zi, afectând astfel funcționarea. În momentul în care lucrurile pe care le faci zi de zi nu îți mai fac plăcere, începi să ai probleme de concentrare, de alimentație, cu somnul și, în formele mai severe, începi să ai gânduri de suicid, cam acestea sunt principalele forme și simptome pe care persoanele cu depresie le expun.” Toate aceste lucruri ar trebui să fie recunoscute și adresate către specialiști pentru a nu se croniciza și a se interveni la timp astfel încât oamenii să se întoarcă într-o zonă de funcționalitate cât mai repede. „Nu e atât de ușor fiindcă la noi există obiceiul acesta în care îl bați pe umăr pe cel abătut, îi spui că o să fie bine și că trece doar printr-o pasă proastă, dar nu e chiar așa. Genul acesta de atitudine nu ajută, ci din contră, mai rău face, în momentul în care întâlnești o persoană care are astfel de probleme este mai bine să îl ajuți să vorbească, să îl asculți și să îl îndrumi către un specialist.”

„După pandemia de COVID, va veni o pandemie de probleme de natură psihoemoțională”

Mihai Bran crede că sănătatea psihoemoțională a angajaților ar trebui să fie gestionată de sus în jos, adică de la general manager, CEO, către baza organizației: „Șeful companiei ar trebui să fie conștient de aceste probleme, să le poată recunoaște, apoi, cumva este important ca și la nivelul organizației, al climatului care se creează acolo, să existe un mediu permisiv în ceea ce privește sănătatea psihoemoțională, în care să se vorbească deschis, să se creeze o conștientizare a acestor probleme.” În cazul în care astfel de probleme nu sunt sesizate în interiorul organizației, se poate ajunge la situații extreme.

„Am avut cazuri de genul în care am ajuns să intervenim într-o tentativă de suicid care plecase dintr-o neglijență a unui manager care a trecut cu vederea anumite lucruri destul de evidente la respectivul coleg.”

Situațiile mai puțin extreme se reflectă în scăderea productivității și a implicării de la locul de muncă, precum și într-o creștere a „prezenteismului” – situație în care angajații vin la locul de muncă sau se loghează în sistem, sunt în fața calculatorului, dar gândul lor este în altă parte; sunt cumva concentrați la problemele care îi presează – fie că vorbim despre un episod depresiv, de o stare de anxietate ori de ceva mai simplu, cum ar fi o ceartă sau o problemă în relația de cuplu. „Toate aceste lucruri afectează, iar productivitatea angajaților este una scăzută”, precizează medicul.

De asemenea, la nivel de organizație, fiindcă lucrurile s-au schimbat brusc, o altă problemă care s-a acutizat este burnoutul: „Acesta are o incidență mai crescută în medii de lucru remote, în care oamenii nu își mai iau pauze, nu mai relaționează cu ceilalți – iar toată comunicarea se mută în acest sistem online. Burnoutul va fi o problemă din ce în ce mai frecventă în perioada următoare – am început să vedem deja cazuri și apreciem că prevalența va crește în perioada următoare.”

Mihai Bran precizează și că nu există un profil anume al celor care semnalează aceste probleme – iar acestea pot să apară la oricine – „Problemele de sănătate psiho-emoțională pot să apară la orice individ, la orice vârstă și în orice circumstanțe – ar trebui să fim conștienți că oricare dintre noi putem experimenta o problemă de sănătate psihoemoțională la un moment dat”.

Astfel, chiar dacă acțiunile de prevenție sunt greu de stabilit, spune că anumite lucruri simple pot să ne ajute pe fiecare dintre noi: „Ajută să ne luăm pauze, să facem activități care să ne relaxeze, să facem sport, să nu avem comportamente adictive și să mâncăm echilibrat, fără prea multe excese”.

Problemele cu care se confruntă românii fac parte dintr-un trend internațional – „În zona aceasta nu suntem cu nimic mai speciali decât cei din Vest, inclusiv prevalența problemelor de natură psihoemoțională este similară țărilor vestice, fie că vorbim despre populația generală, fie de problemele survenite în rândul angajaților”. Potrivit datelor Comisiei Europene, citate de Mihai Bran, 27% dintre adulții europeni experimentează cel puțin o formă de afectare a sănătății mintale pe parcursul unui an, afecțiuni ce sunt responsabile pentru cea mai mare parte a celor 58.000 de decese prin suicid. Impactul economic al bolilor mintale este de undeva la 3-4% din PIB-ul european, astfel că în Europa sănătatea mintală este o problemă de sănătate publică. La nivel european, costurile generate de depresia la locul de muncă se ridică anual la peste 600 miliarde euro, incluzând aici costurile pentru angajator determinate de absenteism, de scăderea productivității, costurile de sănătate și plățile sociale suportate.

În acest context, autoritățile franceze au anunțat recent că vor acorda servicii de consiliere psihologică gratuită celor care le solicită. „Este un aspect care ține de resursele fiecărui stat și de cum își prioritizează și alocă bugetul asigurărilor de sănătate. Și la noi, în România, în momentul de față un anumit număr de ședințe de consiliere psihologică sau psihoterapie pot fi decontate pentru cei care sunt asigurați în sistemul de stat. În cazul asigurătorilor, din ce am observat, există un trend acum de a încerca să acopere și această zonă cu diferite pachete de sănătate psihoemoțională. Pandemia a fost un bun prilej să ne uităm la sănătate, mă aștept ca lucrurile să intre pe un făgaș normal și în zona sănătății mintale.”

L-am întrebat pe Mihai Bran și cum au evoluat temerile oamenilor care i-au intrat în cabinet de la debutul pandemiei și până acum. Inițial, oamenii au venit în cabinetul său din cauza incertitudinii legate de contextul epidemiologic, social, economic, care au tras după ele mai departe tulburări de anxietate, probleme cu somnul și de altă natură. Acum observă că îngrijorările oamenilor se leagă mai ales de vaccinare, de eficiența vaccinării: „S-a creat o nebuloasă și nu mai există predictibilitate.” În acest context, cum ar trebui să reacționăm ca să ne fie cât mai bine?

„Prima recomandare, pe care inclusiv Organizația Mondială a Sănătății a dat-o la începutul pandemiei, ar fi să ne selectăm sursele de știri și să încercăm să minimizăm timpul petrecut la știri și pe rețelele de socializare. Apoi, cred că este important ca oamenii să conștientizeze și această latură a sănătății – care este sănătatea mintală sau psihoemoțională, să îi acorde aceeași importanță cu sănătatea fizică, iar atunci când sesizează dezechilibre, să încerce să vorbească cu cineva despre acestea – este normal să avem și astfel de probleme – la fel de normal este să vorbim și să vorbim, dacă se poate, cu un specialist. Cumva asta ar fi recomandarea mea – nu doar către cei care au probleme, ci către toată populația în general – fiindcă după pandemia de COVID, probabil, așa cum apreciază și mulți experți, va veni o pandemie de probleme de natură psihoemoțională.”