Care sunt măsurile excepționale luate de băncile centrale ale lumii în contextul pandemiei de COVID-19?

Pentru o experiență interactivă a citirii acestui articol, click aici!

Băncile centrale, antrenate deja pe tărâmuri economice neprietenoase în marea recesiune izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, au fost puse de criza coronavirusului în situația de a lua măsuri chiar mai „neortodoxe” decât în criza precedentă pentru prevenirea unei crize financiare, în condițiile în care pandemia dată de coronavirus a perturbat puternic piețele financiare globale.

Rezerva Federală a SUA (FED)
➜ La jumătatea lunii martie, banca centrală americană, Fed, a decis să ofere 1.500 de miliarde de dolari băncilor sub formă de credite pe termen scurt.
➜ Apoi, Fed a redus și dobânda de politică monetară.
A făcut reducerea în doi pași, cu
150 de puncte de bază, intervalul țintă al federal funds rate coborând până la 0-0,25%.
➜ A redus la zero rata rezervelor minime obligatorii.
➜ Fed a reinițiat cumpărări de active financiare și a sporit volumul lichidității injectate în sistemul financiar prin operațiuni reversibile. Fed a lansat un program, deja clasic, de stimulare, de
700 mld. dolari, care constă în achiziții de active, obligațiuni și titluri garantate prin ipoteci.

Banca Centrală Europeană (BCE)
➜ A adoptat în cadrul a două ședințe măsuri vizând majorarea considerabilă a volumului achizițiilor de active financiare, suplimentarea operațiunilor de refinanțare pe termen mai lung și derularea operațiunilor țintite de refinanțare în condiții mai avantajoase.

➜ Având dobânda de politică monetară deja la minimul record de 0% și cea pentru depozite la -0,5%, de asemenea cel mai scăzut nivel din istorie, BCE a optat să mențină neschimbate dobânzile și a decis să extindă până la sfârșitul acestui an programul de achiziții de active cu 120 mld. euro.
➜ Ulterior, BCE, redevenită gardianul zonei euro, a anunțat un nou program suplimentar prin care va cumpăra obligațiuni în valoare totală de 750 mld. euro, după o ședință desfășurată noaptea în regim de urgență, ca răspuns la condițiile economice și financiare deteriorate din cauza pandemiei de COVID-19.
➜ BCE a mai decis și să renunțe la limitele privind achizițiile de obligațiuni pentru programul său de urgență de 750 mld. euro.
➜ Tot BCE a hotărât să permită băncilor să funcționeze cu un nivel de capital mai scăzut decât era permis din cauza șocului pe care l-a creat coronavirusul, pentru a putea menține creditarea.
➜ BCE a recomandat băncilor din zona euro să amâne plata dividendelor și răscumpărările de acțiuni cel puțin până în octombrie 2020.

Banca centrală a Angliei
➜ A lansat un program de achiziții de active de
200 miliarde de lire sterline.
➜ A redus dobânda de referință de două ori într-o săptămână, de la 0,75% la 0,25% și, ulterior, până la 0,1%, cea mai scăzută din istoria de 325 de ani a băncii.
➜ Ulterior, Comitetul pentru Politică Monetară a decis să majoreze dimensiunea programului său de achiziție de obligațiuni cu 200 miliarde de lire, la un total de 645 miliarde de lire sterline.

Banca Națională a României (BNR)

➜ Reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,0%, începând cu data de 23 martie 2020.
➜ BNR a decis și îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual. Astfel, începând cu 23 martie 2020, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menține la 1,50%, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se reduce la 2,50%, de la 3,50%. Pe acest fond, este de așteptat ca principalele cotații ROBOR să cunoască o ajustare descendentă semnificativă.
➜ Furnizarea de lichiditate instituțiilor de credit prin intermediul operațiunilor repo (operațiuni reversibile cu titluri de stat) în vederea asigurării funcționării fluente a pieței monetare și a altor segmente ale pieței financiare.
➜ Cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară în vederea consolidării lichidității structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanțarea în bune condiții a economiei reale și a sectorului public.
➜ În funcție de evoluția situației, Consiliul de Administrație al BNR este pregătit să decidă și reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și a celei aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit.
➜ BNR a flexibilizat regulile prudențiale, astfel că amânarea la plată a creditelor (urmare a unei măsuri generale sau prin negocieri directe cu clienții), determinată de situația actuală, nu trebuie asociată unei noțiuni de dificultate financiară a debitorului. În consecință, creditul nu trebuie reclasificat, iar instituția bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării.
➜ Ulterior, BNR a mai decis amânarea cu 3 luni, cu posibilitate de prelungire până la 6 luni, a termenului de colectare a contribuțiilor anuale la fondul de rezoluție bancară pentru anul 2020, precum și amânarea termenelor de raportare a unor informații aferente planificării rezoluției, în linie cu abordarea comunicată de Autoritatea Bancară Europeană. Banca centrală a mai decis și corelarea termenelor și condițiilor privind cerințele de fonduri proprii și datorii eligibile (MREL) cu deciziile Comitetului de Supraveghere din 20 martie 2020.

Banca Națională a Cehiei
➜ A redus la jumătatea lunii martie, într-o ședință extraordinară, rata dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 1,75%, inversând o majorare din februarie, în condițiile în care băncile centrale din regiune au pregătit măsuri de relaxare monetară.
➜ Ulterior, banca centrală a Cehiei a redus din nou spre sfârșitul lunii martie dobânda de referință cu 0,75%, până la 1%.
➜ Totodată, banca centrală a Cehiei a decis creșterea preventivă a frecvenței operațiunilor repo destinate furnizării de lichiditate introduse și utilizate activ în criza financiară din 2008.

Băncile centrale au decis să folosească rapid muniția rămasă pentru a reduce puternic temerile privind lichiditatea, pentru a calma turbulențele de pe bursele de acțiuni, marcate de unele dintre cele mai proaste ședințe bursiere din istorie, atât pe bursa americană, cât și pe cele europene, dar și pentru a ajuta economiile cuprinse de nesiguranță să nu se rostogolească puternic pe panta recesiunii, care pândește peste tot.
Intervențiile băncilor centrale au fost însoțite și de acțiuni ale guvernelor de sprijin pentru mediul de business. Guvernele au început să-și deschidă vistieriile pentru a injecta bani care să contracareze încetinirea economiei în condițiile în care companiile sunt sub efectul măsurilor de carantină la nivel internațional.
Și, în mod excepțional, criza coronavirusului a făcut ca unele guverne din Europa de Est să înceapă să ia și măsuri pentru a face mai ușor de suportat pentru clienții băncilor povara creditelor, de exemplu prin amânarea ratelor cu mai multe luni. Astfel, cu toată opoziția băncilor, moratoriile cu măsuri universale tind să devină regula în regiune.
Băncile centrale au fost puse în situația de a experimenta și alte strategii de politică monetară, în condițiile în care scăderile de dobânzi operate nu par să fie suficiente pentru a repune economiile în mișcare.
Rezerva Federală a SUA (Fed), Banca Centrală Europeană (BCE), Banca Angliei și alte bănci centrale din Europa și din lume au anunțat pachete de stimuli care implică achiziții de titluri de stat, linii de swap sau reduceri masive de dobânzi, pachete ample de măsuri care ar trebui să amelioreze impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei globale.
La jumătatea lunii martie, banca centrală americană, Fed, a decis să ofere 1.500 de miliarde de dolari băncilor sub formă de credite pe termen scurt. Apoi, Fed a redus și dobânda de politică monetară, până aproape de zero. Fed a tăiat dobânda pentru fondurile federale până la un nivel cuprins între 0% și 0,25%, dobânzile ajungând astfel la un minim istoric care a fost stabilit prima dată în timpul crizei financiare globale. Și, în continuare, Fed a lansat și un program, deja clasic, de stimulare, de 700 miliarde de dolari, constând în achiziții de active, obligațiuni și titluri garantate prin ipoteci. Concret, Fed a anunțat că va cumpără titluri de trezorerie în valoare de 500 miliarde de dolari și că va mai pompa încă
200 miliarde de dolari în piețele financiare în următoarele luni.
Mișcarea a fost o componentă a unui plan coordonat cu băncile centrale din Marea Britanie, Japonia, zona euro, Canada și Elveția pentru a îmbunătăți lichiditatea pe dolari în sistemul financiar global.
Având dobânda de politică monetară deja la minimul record de 0% și pe cea pentru depozite la -0,5%, de asemenea cel mai scăzut nivel din istorie, Banca Centrală Europeană (BCE) a optat să nu împingă limitele menținând neschimbate dobânzile și a decis să extindă până la sfârșitul acestui an programul de achiziții de active cu 120 de miliarde de euro.
BCE a adoptat măsuri pentru majorarea considerabilă a volumului achizițiilor de active financiare, suplimentarea operațiunilor de refinanțare pe termen mai lung și derularea operațiunilor țintite de refinanțare în condiții mai avantajoase.
Astfel, BCE, redevenită gardianul zonei euro, a anunțat un nou program suplimentar prin care va cumpăra obligațiuni în valoare totală de 750 miliarde euro, după o ședință desfășurată noaptea în regim de urgență, ca răspuns la condițiile economice și financiare deteriorate din cauza pandemiei. Programul BCE, numit Programul de Achiziții Urgente în Pandemie (Pandemic Emergency Purchase Programme – PEPP), ce se va desfășura anul acesta, va acoperi atât datoriile suverane, cât și datoriile corporate.
„Vremurile extraordinare cer măsuri extraordinare. Angajamentul nostru față de euro nu are limite. Suntem determinați să folosim întregul potențial al instrumentelor noastre, în cadrul mandatului nostru”, a declarat Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene.
BCE a mai decis și să renunțe la limitele privind achizițiile de obligațiuni pentru programul său de urgență de 750 miliarde de euro, o decizie majoră care-i poate da o putere de reacție aproape nelimitată pentru limitarea impactului economic al pandemiei, potrivit Bloomberg. Oficialii BCE au anunțat că limitele care restricționau achizițiile de obligațiuni guvernamentale la o treime din titlurile fiecărui stat membru nu se vor aplica pentru noul program de urgență.
Tot BCE a hotărât să permită băncilor să funcționeze cu un nivel de capital mai scăzut decât era permis din cauza șocului pe care l-a creat coronavirusul, pentru a putea menține creditarea. Astfel, băncile vor putea folosi la capacitate maximă marea majoritate a capitalului și a lichidității, iar modalitățile prin care vor  decide să acționeze vor fi mai permisive pentru a putea ține pasul cu cererea.
Banca Centrală Europeană a mai recomandat băncilor din zona euro și să amâne plata dividendelor și răscumpărările de acțiuni cel puțin până în octombrie 2020 și să-și folosească capitalurile pentru a-și îmbunătăți capacitatea de a acorda împrumuturi și pentru a sprijini economia afectată de pandemie, potrivit FT.
Și Banca Angliei a lansat un program de achiziții de active de 200 miliarde de lire sterline și a redus dobânda de referință de două ori într-o săptămână, de la 0,75% la 0,25% și, ulterior, până la 0,1%, cea mai scăzută din istoria de 325 de ani a băncii. Ulterior, Banca Angliei a decis să majoreze dimensiunea programului său de achiziții de obligațiuni cu 200 miliarde de lire, la un total de 645 miliarde de lire sterline.
Dacă în criza economică izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, marile bănci centrale ale lumii au lansat programe de relaxare cantitativă, criza coronavirusului a determinat și băncile centrale mai mici, inclusiv din regiunea Europei Centrale și de Est, să treacă în premieră la măsuri de relaxare cantitativă. Băncile centrale au intervenit prin măsuri excepționale de politică monetară și de finanțare pentru a proteja economiile, băncile și firmele de impactul pandemiei datorate coronavirusului.
Astfel, băncile centrale din România, Polonia și Croația au introdus în premieră variante proprii de relaxare cantitativă, respectiv programe de achiziții de obligațiuni de stat, care până acum au fost folosite de cele mai puternice bănci centrale ale lumii ca ultimă armă de atac în caz de criză.
În ton cu procedurile excepționale de politică monetară și de finanțare adoptate și de alte bănci centrale din regiune în contextul pandemiei, Banca Națională a României a decis în 20 martie, într-o ședință de urgență, să ia o măsură istorică de relaxare cantitativă, hotărând să cumpere în premieră titluri de stat în lei de pe piața secundară, pentru a facilita finanțarea bugetului. Măsura urmărește consolidarea lichidității structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanțarea în bune condiții a economiei reale și a sectorului public.
Spre surprinderea unor analiști, BNR a mai decis și să reducă și rata dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5%, la 2,0%, încurajând băncile să scadă ratele la credite.

Banca centrală din Ungaria

➜ A lărgit varietatea de garanții pe care le acceptă de la bănci pentru a include credite corporate performante astfel încât creditorii să aibă acces la mai multă finanțare pentru sprijinirea economiei reale. Banca Centrală a anunțat că acceptă ca 70% din valoarea portofoliului de credite performante ale băncilor din Ungaria să fie folosit drept colateral pentru furnizarea de lichidități băncilor, care vor fi date mai departe în economie.
➜ De asemenea, banca centrală a cerut băncilor să amâne rambursările ratelor la credite pentru populație și companiile afectate de criza provocată de coronavirus până la sfârșitul anului 2020.
➜ Banca centrală a Ungariei are un arsenal limitat de armament de politică monetară, în condițiile în care are dobânzile deja prea jos. Dobânda de politică monetară din Ungaria este cea mai scăzută din regiune, de 0,9%.
➜ O altă măsură pe care banca centrală din Ungaria o va lua este injectarea de lichiditate în sistemul bancar prin intermediul operațiunilor de swap valutar.

Banca centrală a Poloniei
➜ A redus dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimii cinci ani, de la 1,5% la 1%, până la un minim record, și a îngustat complementar amplitudinea coridorului ratelor dobânzilor la facilitățile permanente.
➜ De asemenea, pachetul de măsuri adoptat de banca centrală a Poloniei a vizat diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii, derularea de operațiuni repo destinate furnizării de lichiditate instituțiilor de credit, efectuarea de cumpărări de obligațiuni de stat pe piața secundară, precum și refinanțarea creditelor noi acordate de instituțiile de credit sectorului nefinanciar.
➜ Banca centrală a Poloniei a introdus, astfel, primul său program de ajustare cantitativă (quantitative easing) alături de operațiuni de refinanțare pe termen lung pentru bănci, deschizând drumul pentru un răspuns fiscal de amploare la actuala criză.

Banca centrală a Croației
➜ A anunțat că va cumpăra în premieră obligațiuni guvernamentale ca răspuns la impactul economic al coronavirusului, însă nu a dat detalii despre amploarea achizițiilor.
➜ Instituția a intervenit și pe piața valutară pentru prima dată în ultimii patru ani și jumătate pentru a stabiliza moneda locală față de euro.

În funcție de evoluția situației, boardul BNR susține că este pregătit să decidă și reducerea ratei rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor, dar și să ofere lichiditate instituțiilor de credit prin intermediul operațiunilor repo (operațiuni reversibile cu titluri de stat) pentru asigurarea funcționării fluente a pieței monetare și a altor segmente ale pieței financiare.
După ce băncile au venit cu soluții individuale de păsuire a ratelor clienților persoane fizice cu 1, 2 sau 3 luni, BNR a flexibilizat cadrul prudențial astfel ca împrumuturile amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni să nu fie considerate problematice/neperformante și băncile să nu fie nevoite să pună bani deoparte provizionându-le.
După anunțarea măsurilor de politică monetară hotărâte de Consiliul de Administrație al BNR, fluxurile de lichiditate s-au fluidizat semnificativ, inclusiv datorită operațiunilor pe baze bilaterale efectuate de BNR, finanțarea cheltuielilor statului s-a derulat fără sincope, iar ratele de dobândă s-au redus considerabil. Cursul de schimb al leului s-a stabilizat într-un interval de 1%, cu ușoară tendință de apreciere în ultimele zile, ceea ce a prevenit creșterea cheltuielilor statului cu finanțarea datoriei publice în valută și a importurilor necesare în această perioadă, iar, pe de altă parte, a calmat anticipațiile de deteriorare a situației macroeconomice, a declarat la sfârșitul lunii martie guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în prima sa ieșire publică de la izbucnirea crizei coronavirus.
În perioada 11-20 martie 2020 retragerile de numerar, de la BNR, ale instituțiilor de credit, pentru a acoperi cererea populației și a întreprinderilor, au atins nivelul record de 4,4 mld. lei, de două ori mai mult decât în decembrie 2019,  perioada sărbătorilor de iarnă, a spus Isărescu. Și guvernul de la București a intervenit printr-o decizie fără precedent, stabilind printr-o ordonanță ce măsuri trebuie să ia băncile comerciale când amână ratele la creditele clienților persoane fizice și companii, perioada de păsuire fiind extinsă la până la 9 luni.
Banca centrală a Poloniei, care este cea mai mare economie din Europa de Est, a redus dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimii cinci ani, de la 1,5% la 1%, până la un minim record, și a îngustat complementar amplitudinea coridorului ratelor dobânzilor la facilitățile permanente. De asemenea, pachetul de măsuri a vizat diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii, derularea de operațiuni repo destinate furnizării de lichiditate instituțiilor de credit, efectuarea de cumpărări de obligațiuni de stat pe piața secundară, precum și refinanțarea creditelor noi acordate de instituțiile de credit sectorului nefinanciar.
Banca centrală a Poloniei a introdus, astfel, primul său program de ajustare cantitativă (quantitative easing) alături de operațiuni de refinanțare pe termen lung pentru bănci, deschizând drumul pentru un răspuns fiscal de amploare la actuala criză. Banca centrală va cumpăra de la băncile comerciale obligațiuni de stat, operațiune despre care instituția nu a oferit mai multe date, și a lansat o versiune poloneză a schemelor de tipul „finanțare pentru creștere“. Băncile locale vor putea refinanța la rate favorabile noi credite acordate firmelor și gospodăriilor poloneze.
La rândul ei, Banca Națională a Cehiei a redus la jumătatea lunii martie, într-o ședință extraordinară, rata dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 1,75%, inversând o majorare din februarie, în condițiile în care băncile centrale din regiune au pregătit măsuri de relaxare monetară. Astfel, mișcarea de tăiere a dobânzii a venit după ce banca centrală din Cehia încercase să iasă anul acesta din clubul băncilor centrale fidele politicii monetare relaxate, adică a dobânzilor mici și banilor ieftini, printr-o majorare de dobândă. În plus, banca centrală a Cehiei a  anunțat că este pregătită să se ducă și mai jos cu dobânda dacă situația economică o cere. Ceea ce s-a și întâmplat, destul de repede, banca reducând din nou spre sfârșitul lunii martie dobânda de referință cu încă 0,75%, până la 1%. Totodată, banca centrală a Cehiei a decis creșterea preventivă a frecvenței operațiunilor repo destinate furnizării de lichiditate introduse și utilizate activ în criza financiară din 2008.
La rândul ei, banca centrală a Croației a anunțat că va cumpăra în premieră obligațiuni guvernamentale ca răspuns la impactul economic al coronavirusului, însă nu a dat detalii despre amploarea achizițiilor. De asemenea, instituția a intervenit pe piața valutară pentru prima dată în ultimii patru ani și jumătate pentru a stabiliza moneda locală față de euro.
Banca centrală din Ungaria are un arsenal limitat de armament de politică monetară, în condițiile în care are dobânzile deja prea jos, rata de politică monetară fiind cea mai scăzută din regiune, de 0,9%. Dar tot a venit cu măsuri radicale de politică monetară. A lărgit varietatea de garanții pe care le acceptă de la bănci pentru a include credite corporate performante astfel încât creditorii să aibă acces la mai multă finanțare pentru sprijinirea economiei reale. Banca Centrală a anunțat că acceptă ca 70% din valoarea portofoliului de credite performante ale băncilor din Ungaria să fie folosit drept colateral pentru furnizarea de lichidități băncilor, care vor fi date mai departe în economie.
De asemenea, banca centrală din Ungaria a cerut băncilor să aplice un moratoriu de amânare la plată a ratelor la credite pentru populație și companiile afectate de criza provocată de coronavirus până la sfârșitul anului 2020. Vom vedea dacă pachetele consistente de măsuri de politică monetară luate de băncile centrale, unele excepționale, vor reuși să contribuie la redresarea rapidă a economiei ulterior contracției
provocate de pandemia de COVID-19, alături de măsurile guvernamentale fiscal-bugetare. Sau vor exista și alte măsuri…