Care sunt efectele celei mai severe secete din ultimii 500 de ani. Câte victime a provocat, ce pierderi, și care sunt cele mai afectate țări

„Dacă mă vezi, varsă lacrimi”, stă scris pe una dintre „pietrele foamei” ieșite din apele retrase ale Elbei în seceta istorică din 2022. Mesajul este din 1904, când teritoriul de azi al Cehiei și Europa în general au fost lovite de o altă secetă severă. Alte inscripții de pe alte pietre de pe același râu sunt mai vechi, unele de pe la 1400. Toate sunt reamintiri ale dezastrelor pe care lipsa apei le aduce: recolte slabe, foamete, boală, prețuri ridicate și sărăcie.

Seceta din 2022 din Europa Centrală și de Est se poate să fi fost cea mai severă din ultimii 500 de ani, dar n-a adus foamete. Tehnologia, agricultura, economia și administrația au evoluat în ultima jumătate de mileniu și mai accelerat în ultimul secol. Apoi a venit 2023 cu valuri de caniculă record și cu avertismentul că schimbările climatice în rău sunt abia la început.  Canicula anului trecut a provocat peste 5.000 de decese în Franța, arată Le Monde, care citează autoritățile locale. Valurile de căldură au omorât acolo 7.000 de oameni în 2022, dar se poate ca și pandemia de COVID-19 să fi avut un rol. Nu toate statele au astfel de statistici, însă se estimează că în vara anului 2022, căldura a făcut 60.000-70.000 de victime în Europa.

Caniculă și secetă ieșite din comun vor mai fi, cu o frecvență ieșită din comun, la fel și alte fenomene meteo extreme. Pentru Europa Centrală și de Est acestea nu sunt vești bune, mai ales pentru că regiunea nu are economii la fel de puternice cum sunt cele din vest, banii sunt mai puțini, iar sistemele de sănătate publică au lipsuri mari. În aceste condiții și plecând de la efectele secetei din 2022, o analiză a Balkan Investigative Reporting Network, sau BIRN, trage un semnal de alarmă: țările din regiune pot ajunge „state uscate”. Lipsa apei și căldura excesivă pot afecta și influența afacerile, de la agricultură, energie, transport și turism la schimbarea comportamentului de consum.

În Cehia, pe 17 iulie 2023 portalul Intersucho – o colaborare între CzechGlobe, Universitatea Mendel din Brno și Oficiul Funciar de Stat – a raportat că practic întregul teritoriu al țării este afectat de secetă și aproape 35%  este lovit de secetă severă. Din nefericire, această situație îngrozitoare devine prea frecventă, nu numai în Cehia, ci în grade diferite și în restul Europei Centrale și de Est deoarece schimbările climatice exacerbează problemele existente, cum ar fi infrastructura deficitară, politicile guvernamentale greșite sau absente și moștenirile nefaste ale comunismului. Un exemplu sunt țevile care pierd apă.  Deși nu sunt printre principalii delincvenți ai Europei – Italia, Bulgaria și România – Slovacia, Ungaria și Polonia au toate niveluri ridicate de apă care nu produce venituri (non-revenue water, NRW), adică apă pierdută, irosită până să ajungă la client prin scurgerile și spărturile din rețeaua de conducte, după cum arată datele EurEau, federația europeană a asociațiilor naționale de servicii de apă. Deși această măsură include apa folosită pentru stingerea incendiilor și curățarea străzilor, experții spun că este un indicator bun pentru apa risipită prin pierderile din distribuție.

Media pentru apă NRW este de 25% din volum în țările membre de EurEau. Slovacia și Ungaria se află peste această medie, în timp ce Polonia este aproape de medie, iar Cehia sub aceasta. Slovacia și Ungaria pierd de peste trei ori mai multă apă în fiecare an decât risipește Cehia.

Cu toate acestea, datele arată că Polonia este una dintre țările din Europa cu cele mai puține resurse de apă pe cap de locuitor, situația fiind mai proastă doar în Cehia, Cipru și Malta. În timp ce, în medie, există 4.500 de metri cubi de apă disponibili anual pentru fiecare european, pentru Polonia acest număr este de doar 1.600 mc pe cap de locuitor și poate scădea până la 1.000 mc în timpul verii.

Nici în Ungaria situația apei nu este atât de bună pe cât cred majoritatea maghiarilor. Țara are o rezervă de apă regenerabilă de 11.833 mc de persoană, una dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Sud-Est. Dar cea mai mare parte din această apă – și principalele râuri ale Ungariei – provine din afara țării, ceea ce înseamnă că rezerva de apă regenerabilă internă se ridică la doar 768 cm de persoană, unul dintre cele mai mici volume din regiune. Ponderea fluxului extern, a apei venite de la vecini, în rezerva regenerabilă de apă  a Ungariei este cea mai ridicată din UE, de 94%. Din acest punct de vedere, România este una dintre cele mai bine plasate țări europene, cu o pondere de sub 1%. „95% din apa potabilă din Ungaria provine din apele subterane, dar nivelurile acestora sunt în scădere în cea mai mare parte a țării”, a declarat Dalma Dedak de la WWF Ungaria pentru Klubradio. „Apa subterană ar trebui văzută ca bancă de apă, în care trebuie să investești, să-i menții nivelul, pentru a putea extrage ulterior din ea.”

Cehia are rezultate bune în ceea ce privește reducerea apei pierdute prin conducte care au scurgeri, dar gestionarea proastă a apei are o istorie lungă și  rădăcini adânci.

În general, starea mediului în Cehia este considerată printre cele mai proaste din UE. S-a văzut în procentul din teritoriu  care  a suferă de secetă în vara anului trecut –  98%. 

„Chiar dacă nu există un singur indicator prin care să putem măsura și compara seceta, putem spune că aceasta a persistat din 2015, afectând în special apele subterane din toate acviferele de adâncime din Bazinul Cretacic Ceh”, a explicat Jan Danhelka, director de hidrologie la Institutul Hidrometeorologic Ceh.

Schimbările climatice au avut un impact uriaș care se reflectă în starea mediului din ultimii ani. Cu toate acestea, multe dintre problemele țării provin din comunism, în special din intensificarea agriculturii ca urmare a colectivizărilor din anii 1950-60. Factorii de intensificare precum utilizarea îngrășămintelor artificiale și a pesticidelor, consolidarea terenurilor, irigarea și drenarea solului au contribuit la creșterea producției agricole, dar au condus și la probleme de mediu nerezolvate, cum ar fi eroziunea puternică de către vânt și apă, scăderea fertilității solului și reducerea biodiversității. Pesticidele care intră în apa cu care sunt udate terenurile agricole cultivate intensiv rămân o problemă semnificativă în ceea ce privește calitatea apelor de suprafață și subterane.

„Pietrele Foamei“ de pe Elba, Decin, Republica Cehă

Schimbările climatice au un efect deosebit de dăunător asupra pădurilor de conifere ale țării, care reglează precipitațiile, evaporarea și debitele. „Un impact direct major al schimbărilor climatice este starea proastă de sănătate a pădurilor, care sunt vulnerabile la manifestările schimbărilor climatice din cauza utilizării economice pe termen lung incompatibile cu procesele naturale”, se arată într-un raport al Ministerului Ceh al Mediului. Verile calde și uscate au favorizat o invazie fără precedent de cărăbuși de scoarță în ultimii cinci ani, slăbind apărarea naturală a copacilor și ajutând la înmulțirea mai multor insecte. Amploarea infestării a însemnat că a trebuit defrișate zone mari de păduri. Acest lucru, împreună cu incendiul catastrofal din iulie 2022 din Parcul Național Elveția Boemă, a făcut ca pădurile țării să fie o sursă, și nu un absorbant, de emisii de gaze cu efect de seră.

„Schimbările climatice agravează problemele pe care le aveam deja și ignorarea lor înseamnă că schimbările climatice vor lovi mai puternic”, spune Milan Vitek de la Greenpeace Cehia pentru BIRN. „Dacă am schimba structura pădurilor – cum le păstrăm, cum le recoltăm – atunci le-am face mai rezistente la secetă.” Deși se preconizează că precipitațiile vor fi stabile sau chiar mai mari în viitor, apa va continua probabil să dispară din peisajul ceh din cauza temperaturilor medii în creștere până la punctul în care în câteva decenii țara s-ar putea confrunta cu problema de a fi nevoită să aleagă între păstrarea apei în râuri sau folosirea ei pe câmpuri, nu ambele, avertizează Vitek. Eforturile guvernelor succesive de a îmbunătăți gestionarea apei au fost deficitare, spun criticii. Un exemplu este guvernul anterior condus de miliardarul populist Andrej Babis, care și-a creat averea prin extinsul conglomerat agricol și chimic Agrofert. Această companie beneficiază de toate condițiile pentru a fi o mare agroafacere, cum ar fi acces mai bun la subvenții și consolidarea câmpurilor mari, dar niciuna dintre acestea nu ajută mediul rural să facă față schimbărilor climatice. „Adaptarea este ceva la care suntem cu zeci de ani în urmă, când am fi putut fi mult mai departe”, spune Vitek, referindu-se la problemele pădurilor și  câmpurilor uriașe. „Dacă peisajul nostru rural ar fi mult mai bine adaptat, am putea face față mai ușor schimbărilor climatice.” Problemele Ungariei au fost scoase la iveală de principalul producător de energie electrică al țării, Centrala Nucleară de la Paks, care a trebuit să-și reducă activitatea pe 16 iulie 2023 după ce apa Dunării a ajuns la temperaturi extrem de ridicate. Conform normelor de siguranță, temperatura fluviului nu poate depăși 30°C pe o distanță de 500 de metri de „unde este evacuată apa din centrală”. În acea zi, temperatura a ajuns la 29,7°C. Încălzirea globală are un impact vizibil asupra mediului în Ungaria. Valurile de căldură și inundațiile fulgerătoare au devenit ceva obișnuit. Solurile fertile ale țării, care permit ca suprafețe vaste să fie cultivate cu porumb și floarea-soarelui, precum și cu pomi fructiferi și legume, sunt amenințate de seceta care durează cu lunile. În ultimii ani, cactușii și vegetația subtropicală au apărut la Hortobagy, din estul Ungariei, cândva un rai al crescătorilor de vite și un loc al vieții rurale idilice. În august 2022, temperatura medie a fost cu 2°C mai mare decât în mod obișnuit. A fost a doua cea mai caldă lună august din 1901. Au fost înregistrate atunci  doar o treime din precipitațiile obișnuite. Seceta severă din 2022 a dus la o scădere cu 0,6-0,8% a PIB-ului țării și a provocat la creșterea prețurilor la alimente în plin val de inflație. Cu toate acestea, schimbările climatice nu vin doar cu valuri de căldură și secetă, ci și cu ploi extreme. 2023 a adus în Ungaria inundații fulgerătoare, una provocând  un val uriaș de noroi care a distrus 21 de case în zona minieră Recsk, din nordul țării. Principala problemă, și majoritatea experților sunt de acord, este că solul Ungariei și-a pierdut capacitatea de a reține apa, așa că indiferent de câte precipitații ar fi, apa nu se mai infiltrează în sol. Perioadele extreme de precipitații duc la degradarea și mai mult a terenurilor. Situația necesită o abordare complexă, schimbarea tehnicilor de agricultură, îmbunătățirea calității solului, construirea de lacuri, deregularizarea râurilor și refacerea luncilor inundabile mai mari. Guvernul lui Viktor Orban pare hotărât să ignore problema, iar criticii avertizează că politica de a atrage investiții mari în gigafabricile de baterii, cu cererea lor uriașă de apă, face și mai mult rău. CATL din China construiește ceea ce va fi cea mai mare fabrică de baterii din Europa în Debrețin și există alte zeci de fabrici care fie sunt sau vor fi angajate în producția de baterii sau tehnologii conexe în Ungaria, potrivit presei locale.

„Dacă seceta lovește Debrețin, cine va primi resursele limitate de apă? Companiile sau oamenii?” întreabă retoric Eva Kozma, liderul mișcării anti-CATL Mamele din Mikepercs.

Beneden-Leeuwen, Olanda, 30 august 2022: datorită nivelului scăzut al apei din râul Waal, navele interioare sunt afectate de apa scăzută. Țările de Jos sunt în mod normal una dintre cele mai umede țări din Europa. FOTO: HEPTA

Polonia este unul dintre cele patru state membre ale UE în care resursele anuale de apă sunt sub 1.700 mc pe cap de locuitor, nivel la care, potrivit ONU,  o țară se confruntă cu „stres de apă”.  „În urmă cu aproximativ 20-30 de ani, obișnuiam să vedem secete în Polonia la fiecare cinci-șase ani”, spune pentru Newsweek Daniel Kociolek, reprezentant al Apelor Poloneze, compania de stat care gestionează resursele de apă ale țării. „În ultimul timp, am avut secete la fiecare doi ani, iar în ultimii ani este secetă în fiecare vară. Motivul? Schimbarea climei.” Ca și alte țări din regiune, chiar și atunci când urmează unor valuri de căldură, ploile nu mai sunt în măsură să acopere deficitul de apă. „Nu plouă suficient de mult și nu în locurile unde ar trebui. Problema este că pământul uscat ar putea fi irigat corespunzător doar dacă… plouă încontinuu timp de 70 de zile”, a explicat Kociolek. Cu toate acestea, schimbările climatice reprezintă doar o parte a necazului. Polonezii tind să nu fie la fel de conștienți de problemele de mediu precum națiunile occidentale. Apa încă nu este evaluată în mod corespunzător ca resursă, iar măsurile de conservare din gospodării (de la închiderea robinetului în timpul spălatului pe dinți până la nearuncarea alimentelor la gunoi, unul dintre principalele modurile în care consumatorii risipesc apa) sunt mai puțin populare. Cu toate acestea, ar fi nedrept să se pună vina în spatele consumatorul obișnuit; conform cifrelor UE, gospodăriile poloneze folosesc mult mai puțină apă decât cele din multe țări ale  UE, cum ar fi Grecia, Cipru și Spania. În vara anului 2022, problemele cu apa ale Poloniei au luat o întorsătură foarte vizibilă și deranjantă când tone de pești morți au fost scoase din râul Oder la granița Poloniei cu Germania. A fost o catastrofă ecologică în ambele țări. Inițial s-a crezut că de vină este o substanță toxică deversată ilegal. Investigațiile ulterioare ale autorităților, oamenilor de știință și jurnaliștilor indică o cauză mult mai complex, cu schimbările climatice reducând volumul de apă și capacitatea de a se regenera, râul nu mai este capabil să facă față deșeurilor industriale aruncate în el, în special de către industria poloneză a cărbunelui.

Guvernul polonez este considerat vinovat pentru că nu a investit mai mult în infrastructură pentru a menține rezervele de apă prețioase (doar Cipru, Spania, Ungaria, Italia și Slovenia au investiții per capita anuale în infrastructura de apă potabilă și uzată mai mici în ultimii ani, potrivit la EurEau). Fostul guvern polonez, care a pierdut alegerile în toamna anului trecut, a contestat la Curtea de Justiție a UE patru măsuri propuse de Comisia Europeană pentru a ajuta la combaterea schimbărilor climatice. Plângerile au vizat o gamă largă de subiecte, cum ar fi obiectivele UE de GES, utilizarea terenurilor, transportul ecologic și sistemul de tranzacționare a certificatelor de emisii.

„Guvernul polonez nu va fi de acord cu acest dictat de la Bruxelles”, a spus atunci ministrul care este responsabil pentru politicile Poloniei privind clima, silvicultura și managementul apei.