Care sunt companiile care pariază 1,8 mld. euro și pun umărul la dezvoltarea industriei românești?

În ultimii ani, au fost anunțate, demarate și finalizate câteva sute de investiții în producția locală, de la fabrici de alimente la unități ce realizează materiale de construcții, componente auto, medicamente ori electrocasnice. Mai mult, an de an, sunt comunicate noi pariuri ale unor jucători autohtoni sau internaționali care, astfel, fie își pun România pe harta proprie, fie își extind amprenta locală.

Iar un factor hotărâtor în ceea ce privește aceste decizii luate atât în vremuri de creștere economică, cât și în vremuri de pandemie, inflație record ori război la graniță au fost ajutoarele de stat, care au însumat circa 1,5 mld. euro doar pe cea mai importantă schemă (807/2014), pe care au fost aprobate 170 de proiecte, cu o valoare cumulată de circa 4 mld. euro. Mai bine de o treime din această sumă reprezintă ajutor de stat.

Dacă autoritățile vor continua să ofere astfel de facilități, cum este și cazul recent lansatului INVESTALIM, programul de finanțare a investițiilor în sectorul alimentar, derulat de Ministerul Agriculturii, grupurile românești și străine vor avea un motiv în plus să aleagă piața locală pentru dezvoltare.

În ultimii cinci ani, în România au fost anunțate câteva sute de investiții în noi facilități de producție, valoarea fiecăreia dintre acestea variind de la câteva sute de mii sau, poate, milioane de euro la sute de milioane de euro (650 mil. euro reprezintă suma pe care Nokian o va investi în Bihor). Dintre aceste proiecte, ZF a identificat 20 de pariuri majore, de peste 30 mil. euro fiecare, ce vizează construcția de fabrici de la zero, fiind vorba de investiții totale de peste 1,8 mld. euro, ce vor genera circa 8.500 de locuri de muncă.

Sunt fabrici de pavele, BCA, dar și de medicamente, panificație, băuturi răcoritoare sau de procesare a lânii. Există astfel o varietate de sectoare în care companiile își investesc banii. Mai puțin diversă este însă distribuția geografică.

Atenția investitorilor s-a îndreptat către 14 dintre cele 42 de județe (cu tot cu Bucureștiul), Timișul fiind cea mai populară destinație, atrăgând trei dintre cele 20 de fabrici selectate. Pe poziția secundă se află, la egalitate, – cu câte două unități de fabricație – Cluj, Prahova, Mureș și Bihor.

Este interesant de observat că investitorii își concentrează atenția pe centrul, vestul și sudul țării, în est, în Moldova, fiind doar două proiecte majore – o fabrică de băuturi răcoritoare în Neamț și una de baterii la Brăila. De altfel, și până acum, cea mai săracă regiune a țării a trebuit să se mulțumească doar cu fabrici de textile sau cu alte investiții cu valoare adăugată brută mică și cu salarii pe măsură. Asta explică subdezvoltarea din estul României.

Distanța mare față de Occident și lipsa infrastructurii moderne sunt principalii factori care au ținut investițiile majore la distanță de Moldova. Totuși, proiectele de autostrăzi A7 și A8, care încep să prindă contur, pot schimba situația.

Pe harta ZF au fost puse atât fabrici deja funcționale, cât și unele proiecte majore anunțate recent, la care abia s-a început construcția sau unde urmează să înceapă.