Care sunt cele mai mari probleme ale elevilor din România dupa ce termină liceul și cum ar putea ajuta scolile postliceale un tânăr să își găsească drumul în viață

Dacă în 2007 exista un elev în învățământul postliceal și de maiștri pentru fiecare 20 de studenți la licență, în 2019 exista un elev în învățământul postliceal și de maiștri pentru fiecare patru studenți la licență. Ce studiază ei și cum vor fi integrați în piața muncii?

Aproximativ 20% dintre absolvenții de liceu aleg cursurile din învățământul postsecundar, adică școlile postliceale, după cum arată studiul „Învățământul post-secundar în România“, realizat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI). Autorii studiului spun că acest lucru se datorează declinului demografic, care a dus la o reducere drastică a numărului de elevi din cadrul învățământului preuniversitar și studenți din universitar. Atractivitatea învățământului postliceal și de maiștri se datorează, în parte, faptului că a crescut numărul de absolvenți de liceu fără diplomă de bacalaureat.

Raluca Pârvu, business manager al BPI România, companie de consultanță în management și resurse umane, afirmă că orientarea școlară și posibilitățile de continuare a studiilor după terminarea liceului sunt provocări imense pentru sistemul școlar românesc, provocări la care nu prea se caută răspunsuri și soluții concrete. Sunt probleme pe mai multe paliere.

Raluca Pârvu, business manager, BPI România: „Orientarea școlară și posibilitățile de continuare a studiilor după terminarea liceului sunt provocări imense pentru sistemul școlar românesc, provocări la care nu prea se caută răspunsuri și soluții concrete. Sunt probleme pe mai multe paliere.”

„De mulți ani, pierdem pe drum absolvenți de liceu care nu reușesc să-și găsească un parcurs de studii potrivit și abandonează facultatea sau la finalizare, nu lucrează în domeniul de studii pentru că nu există cerere pe piața muncii. Apoi, nu reușim să organizăm în licee o activitate de orientare școlară, astfel încât elevii să aleagă informat.  Nu în ultimul rând, la facultate se înscriu mai ales copii din mediul urban, în timp ce copiii din mediul rural nu găsesc calea către continuarea studiilor sau nu au mijloace financiare să o facă”, a declarat ea.

De aceea, continuă Raluca Pârvu, studiile postliceale reprezintă o alternativă foarte bună pentru cei care caută să învețe o meserie concretă și să aibă șansele unei angajări rapide. „Pe bună dreptate, combinația dintre specializare și angajare rapidă este la mare căutare printre absolvenții de liceu, cu atât mai mult cu cât ea permite inclusiv pasarele către sistemul universitar, în anumite condiții”, adaugă reprezentanta BPI.

Raluca Peneș, HR manager în cadrul companiei de resurse umane Smartree, crede că  interesul pentru școlile postliceale a crescut pentru că, de cele mai multe ori, cei care urmează astfel de cursuri își găsesc mai ușor de muncă decât cei care au ales să își continue educația în sistemul academic. „Astfel, cred că obținerea unei calificări clare și certitudinea unui loc de muncă sunt principalele motive pentru care școlile postliceale au devenit, în ultimul timp, din ce în ce mai căutate. De asemenea, trebuie să îi avem în vedere și pe cei care urmează cursurile oferite de școlile postliceale pentru că nu promovează examenul de bacalaureat și astfel, au un număr mai restrâns de opțiuni în ceea ce privește continuarea studiilor”, a spus ea pentru Business Magazin. Florin Godean, country manager al Adecco România, afirmă că, în ultimii 10 ani, în România școlile post-liceale cu specializări în anumite domenii au devenit interesante datorită perspectivelor de carieră pe care le oferă. „Un exemplu este dat de specializarea sanitară care deschide unui absolvent perspective de angajare cu salarii decente în România și mai ales în străinătate”, spune el.

Conform datelor de la Institutul Național de Statistică (INS), citate de autorii studiului, numărul de elevi înregistrați în învățământul postliceal și de maiștri a ajuns la peste 92.000 în 2019, mai mult decât dublul numărului înregistrat în 2006. Astfel, dacă în 2007 exista un elev în cadrul învățământului postliceal și de maiștri pentru fiecare 20 de studenți la licență, în 2019 exista un elev în învățământul postliceal și de maiștri pentru fiecare patru studenți la licență. De asemenea, a crescut ponderea absolvenților de liceu care devin elevi în învățământul postsecundar, ajungând în prezent la aproximativ 20%, conform calculelor autorilor. Peste 50% din elevii din învățământul postsecundar urmează cursuri postliceale în domeniul de asistent medical. „Cursurile post-liceale în domeniul de asistent medical sunt căutate în această perioadă întrucât, atât în România, cât și în Europa, există o nevoie acută și constantă de asistenți medicali, nevoie care a fost mult accentuată pe fondul pandemiei de COVID-19. Astfel, cei care urmează aceste cursuri au certitudinea faptului că, după absolvire, vor avea un loc de muncă sigur fie în România, fie în străinătate, întrucât diploma este recunoscută și la nivelul Uniunii Europene, dar și în Australia sau Canada”, susține Raluca Peneș. Tipic, absolvenții școlilor de asistenți medicali sunt absorbiți rapid atât în sistemul românesc de sănătate cât și în străinătate, afirmă și Raluca Pârvu. „De asemenea, școlile cu profil transporturi auto produc absolvenți care se pot angaja rapid într-un service auto sau la diferiții transportatori, în România sau în străinătate”, adaugă ea.

Florin Godean este de părere că interesul pentru aceste cursuri vine din faptul că salariile în domeniul medical sunt suficient de atrăgătoare pentru a motiva elevii să aleagă acest domeniu. „La fel și pentru celelalte două domenii unde nevoia de specialiști este considerabilă, salariile sunt motivante. De asemenea perioada de studiu la o școală postliceală este mult mai redusă decât la o facultate chiar și pentru un ciclu scurt de licență de 3 ani. Mai mult, pentru exemplele enumerate mai sus ciclurile de licență la o facultate în domeniu implică 4-6 ani de studiu”, afirmă el.

Florin Godean, country manager, Adecco România:„În ultimii 10 ani în România școlile post-liceale cu specializări în anumite domenii au devenit interesante datorită perspectivelor de carieră pe care le oferă. Un exemplu este dat de specializareA sanitară care deschide unui absolvent pesrspective de angajare cu salarii decente în România și mai ales în străinătate.”

Pentru asistent medical generalist, specializarea cu cel mai mult succes, 81% dintre elevi sunt în programe private. Dintre cei care sunt în programe de stat, 60% sunt la buget, iar restul la taxă. Astfel, 11% dintre toți elevii sunt la buget. Distribuțiile sunt asemănătoare și pentru celelalte specializări din domeniul medical, după cum scriu autorii studiului citat. „De asemenea, școlile sanitare postliceale sunt preferate și din considerente financiare, salariile în domeniul sanitar fiind semnificativ mai mari decât cele din alte domenii, aspect valabil atât la nivelul țării noastre, cât și în afară, unde un asistent medical poate câștiga până la 4.000 de euro pe lună”, spune Raluca Peneș.

Mai mult, în ceea ce privește cursurile de analist programator, nu este nicio surpriză că acestea sunt în topul alegerilor celor care vor să urmeze o școală postliceală, crede ea. „Salariile ridicate din IT și lipsa de specialiști din acest domeniu sunt principalii factori care îi determină pe tineri să aleagă această variantă.” Un motiv pentru care învățământul postsecundar este important pentru România este că reprezentanții mediului de afaceri deplâng frecvent calitatea scăzută a deprinderilor și cunoștințelor absolvenților școlii românești. În același timp, nivelul ridicat al cererii de angajați care au studii postliceale sau universitare în România se reflectă în diferența de venituri medii dintre aceștia și restul angajaților, cea mai mare procentual dintre țările UE, conform studiului UEFISCDI.

Modul în care angajatorii văd absolvenții de școli postliceale este un aspect care depinde de industria din care fac parte companiile, afirmă Raluca Peneș. „Am observat, însă, că încă mai există tendința de a selecta candidații în funcție de nivelul studiilor, chiar și în cazul în care poziția pentru care se recrutează nu necesită nivel superior de învățământ. Iar aceasta este o atitudine derivată din cultura organizațională conform căreia angajații trebuie să aibă studii superioare, chiar dacă profilul facultății nu are nicio legătură cu postul pentru care se recrutează”, detaliază ea. Pentru angajatorii din domeniile cu cei mai mulți absolvenți, ei sunt foarte bineveniți, spune Florin Godean. „Indiferent de nivelul lor de pregătire imediat după absolvirea cursurilor post-liceale, angajatorii au deja create programe de acomodare și familiarizare cu procedurile și tehnologia proprie.” Autorii studiului UEFISCDI scriu că este neclar ce procent al absolvenților de învățământ postsecundar sunt integrați pe piața muncii din țară și ce procent emigrează.

Raluca Pârvu afirmă că, la început de carieră, absolvenții de școli postliceale pot obține frecvent salarii mai mari decât ale absolvenților de studii superioare din unele domenii de activitate. „Motivul pentru care aceste meserii sunt azi valorizate și din punct de vedere salarial este lipsa cronică de resurse umane calificate în multe domenii de activitate”, explică ea.

Raluca Peneș spune că nu există neapărat diferențe salariale între angajații care sunt absolvenți de școli postliceale și cei care au absolvit studii superioare. „Acest lucru este cu atât mai mult valabil cu cât știm că unele meserii care necesită absolvirea unor școli postliceale sunt destul de căutate la momentul actual, iar acest deficit de personal ridică nivelul salarial pe care companiile sunt dispuse să îl ofere în acest moment.”

Raluca Peneș, HR manager, Smartree: „Interesul pentru școlile postliceale a crescut pentru că, de cele mai multe ori, cei care urmează astfel de cursuri își găsesc mai ușor de muncă decât cei care au ales să își continue educația în sistemul academic.”

Florin Godean spune că nu există diferențe sesizabile între angajații care sunt absolvenți de școli postliceale și cei care au absolvit studii superioare. „Diferența de salariu este dată de regulă de experiență în muncă, de calificările dobândite în paralel, precum programe de programare de nișă, specializări mediale, tehnologii specifice unor industrii etc., și de multe ori de domeniul de activitate al companiei. În cazul absolvenților nu se aplică aproape deloc cele de mai sus”, a subliniat el.

Datele PISA 2018 arată că în România, la vârsta de 15 ani, 2,7% din elevi plănuiesc să urmeze programe postliceale – a doua cea mai mică valoare între țările participante, după Austria. Elevii care plănuiesc să se înscrie în programe postliceale provin din medii familiale cu un nivel mai scăzut de educație. Învățământul postsecundar este oferit în unități de învățământ profesional și tehnic, școli postliceale, colegii nonuniversitare, școli postliceale și de maiștri, colegii nonuniversitare din cadrul instituțiilor de învățământ superior, și de către furnizori acreditați de Ministerul Muncii. Învățământul postsecundar este o componentă a învățământului profesional și tehnic cuprinde învățământ profesional, învățământul dual, învățământul liceal tehnologic și învățământul postliceal, toate oferite în cadrul învățământului preuniversitar. În prezent, învățământul profesional tehnic este văzut în România ca o rută mai puțin prestigioasă aleasă de elevii cu rezultate școlare mai slabe. Această percepție este susținută de promovabilitatea mai scăzută la bacalaureat pentru elevii din filiera tehnologică și vocațională decât a absolvenților din filiera teoretică. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), numărului de școli postliceale a crescut de la 379 în 1992 la 490 în 1996. În 1999, numărul școlilor postliceale a fost de cinci ori mai mic decât în anul precedent. Conform datelor INS, în prezent numărul de școli postliceale este în ușoară creștere, ajungând la 164 în 2019. În 2021, Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) identifica 210 școli postliceale. Dintre acestea, pentru 19 (9%) forma de proprietate este publică de interes național și local, iar 191 de școli postliceale identificate sunt private (91%).