Care sunt cartierele din București care explodează total. Aici urmează să fie construite cartiere gigant cu zeci de mii de locuințe noi, clădiri de birouri și magazine

Fabrica de Glucoză, Theodor Pallady și Șoseaua Progresului sunt în acest moment cele mai fierbinți centre de dezvoltare ale Capitalei unde corporatiștii vor fie să lucreze, fie să își cumpere o locuință.

Sectorul construcțiilor și piața rezidențială în particular reprezintă un contribuitor semnificativ la formarea PIB-ului României an de an, fără a lua în calcul domeniile conexe segmentului rezidențial, precum amenajările interioare sau piața electro-IT. Numai în cele cinci zone analizate, și anume Bucur Obor, Fabrica de Glucoză, Petrom City, Progresului și Titan, au fost finalizate sau sunt anunțate proiecte cu 27.000 de locuințe, vorbind doar de proiecte unde există deja intenții certe. În total, doar în dezvoltarea lor s-au investit sau se vor investi peste 2 miliarde de euro, pentru alte potențiale proiecte pe termen lung fiind posibile alte investiții de peste 1 miliard de euro, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară SVN România. Investițiile ajung chiar la 3 miliarde de euro pentru o perioadă de poate 15 ani, sumă care se poate dubla dacă sunt luate în calcul afaceri conexe și cheltuieli de consum.

Piața rezidențială este și trebuie să rămână un pol important de dezvoltare economică a unui oraș. „Să ne imaginăm cum arăta orașul în urmă cu două decenii, inclusiv din punctul de vedere al standardelor de locuire. În ultimii 20 de ani s-au construit și proiecte mai slabe calitativ, dar și proiecte integrate, cu adevărat calitative, care au schimbat semnificativ în bine calitatea și standardele de locuire – ca în orice segment economic, avem și paliere inferioare, și produse care țintesc segmentul mediu, cât și produse premium”, explică Andrei Sârbu, CEO al SVN România. Valoarea totală a investițiilor imobiliare planificate în 2023 de investitorii activi în marile centre regionale ale României se situează între 700 de milioane de euro și 1,2 miliarde de euro, însă investitorii cer predictibilitate, mai ales în București, unde și există cea mai mare cerere pentru birouri și locuințe noi.

Atragerea forței de muncă reprezintă prioritatea numărul unu pentru investitori, iar aceștia merg într-un oraș sau altul pentru angajați. Dacă nivelul calității vieții nu crește, oamenii se vor îndrepta treptat către alte orașe sau țări și implicit și investițiile vor fi pierdute, au explicat și investitorii prezenți în cadrul evenimentului The Trends organizat de Bucharest Real Estate Club și Romania Property Club. „Suntem la doi ani de la suspendarea PUZ-urilor de sector și anul acesta a fost deblocat Planul Urbanistic General al Bucureștiului, cu termen de un an din partea autorităților. În tot acest timp. Ilfovul a crescut și a atras investiții, în timp ce Bucureștiul «încasează» traficul suplimentar generat de cei care fac naveta și poluarea aferentă. Acum se conturează patru mari poli de dezvoltare – Fabrica de Glucoză, Petrom City, Obor și Theodor Pallady, în timp ce în Ilfov se dezvoltă comuna Berceni, Pipera, Corbeanca, Balotești și Buftea”, a explicat Despina Ponomarenco, președintele BREC. Spre exemplu, cum ar fi arătat Bucureștiul fără cartierul financiar din zona Aviației – Barbu Văcărescu, specific oricărei mari capitale?

Sau fără polul office centru vest. Sau fără revitalizarea zonei Fabrica de Glucoză, care a venit și vine cu componenta rezidențială care să întregească ecosistemul de birouri și comercial din zonă. Zona Pallady, o zonă industrială în sine, dar cu o infrastructură bună, a atras și atrage dezvoltarea a numeroase proiecte rezidențiale. Zona Bucur Obor a trecut și va trece în viitor, de asemenea, printr-un amplu proces de regenerare urbană. La fel și zona Progresului. Orașele evoluează și Bucureștiul are numeroase parcele de teren părăsite, zone industriale care nu mai sunt utilizate de perioade îndelungate și care acum pot fi folosite și puse în valoare”, a subliniat Andrei Sârbu.

Dezvoltatorii caută, evident, astfel de terenuri, care să beneficieze de o infrastructură generală bună, de proximitatea față de puncte de interes – iar în locurile unde sunt necesare îmbunătățiri, autoritățile trebuie să vină și să completeze infrastructura generală cu funcțiunile necesare. „Deja există numeroși dezvoltatori care includ spații comerciale ample, care includ zone verzi semnificative, care dezvoltă componente office. Bucureștiul are nevoie și de proiecte integrate, mari, de regenerare a unor zone și fiecare dintre zonele menționate anterior include un potențial astfel de proiect – sau, împreună, inclusiv cu proiecte de retail, definesc o nouă zonă a orașului”, explică consultantul.  

Fabrica de Glucoză – după birouri, vin și proiectele rezidențiale

Peste 2.000 de apartamente sunt în construcție sau vor demara în perioada imediat următoare, potrivit consultanților imobiliari, în zona străzii Fabrica de Glucoză, un cartier până nu de curând blocat, dar care de patru ani este bulevardul de acces al autostrăzii A3 București-Ploiești. Mai multe tranzacții cu terenuri în zona străzii Fabrica de Glucoză au fost parafate în ultimii trei ani și dezvoltatorii au demarat construcția de proiecte rezidențiale care să atragă corporatiștii care lucrează fie pe Floreasca sau Barbu Văcărescu, fie pe Dimitrie Pompeiu sau în Pipera Nord. În aceste zone sunt peste 1,2 milioane de metri pătrați de birouri deja construite, iar acolo lucrează peste 100.000 de corporatiști care, în cele mai multe cazuri, fac naveta între nordul și sudul, estul sau vestul Capitalei, unde sunt amplasate acum cartierele-dormitor. „În acest moment se află în dezvoltare șapte proiecte rezidențiale în zona Fabrica de Glucoză, care vor pune pe piață un total de peste 2.000 de apartamente. Acestea sunt Nordis View, One High District, One Lake Club, Prima Vista, Yacht Kid și două proiecte dezvoltate de către omul de afaceri Ibrahim Bahbahani. Adițional acestora, în zonă au fost proiectate sau sunt în curs de proiectare alte câteva proiecte rezidențiale, cu un total potențial de câteva mii de unități locative“, a spus Viorel Mohorea, manager de vânzări la SVN România.

În zona străzii Fabrica de Glucoză, 23,4 hectare erau deținute de avocații Virginica Tanți Dumitrescu și Adrian Ciorobea, terenul fiind dat de Primăria Capitalei în 2005 în schimbul unui teren de 9,3 hectare aflat acum pe fundul lacului Plumbuita și în parcul Plumbuita. Cei doi au vândut inclusiv un teren de 1,7 hectare către Kaufland, care construiește acum un nou magazin, iar PMB a expropriat 8.000 mp contra sumei de peste 18 milioane de euro. De asemenea, de la cei doi a cumpărat inclusiv Gabriel Popoviciu un teren pentru Belvedere Residences, proiect vândut ulterior către London Partners. „Principalele avantaje ale zonei au fost și sunt reprezentate de amplasamentul în zona de nord a orașului, în imediata apropiere a unei stații de metrou – Pipera, a mallului Promenada și a celui mai important pol de birouri din oraș. Infrastructura rutieră este foarte bună și, dincolo de proiectele în sine și de amplasamentul în imediata apropiere a Lacului Tei, cumpărătorii caută și apropierea față de nenumărate clădiri de birouri sau un acces foarte facil către alte puncte de interes din oraș, metroul fiind un avantaj semnificativ“, explică Viorel Mohorea.

Belvedere Residences a fost primul proiect mare care a deschis zona în noul ciclu de dezvoltare, în 2016, cu aproximativ 1.000 de apartamente livrate. Înainte de actualul ciclu, în zonă se dezvoltaseră UpGround și Laguna Residence.

„Zona a fost printre primele, dacă nu cel mai important pol rezidențial ca rol în creionarea segmentului middle market. Aproximativ 17% din oferta nouă dezvoltată în oraș în 2015 țintea acest segment, potrivit datelor departamentului nostru de research. Acest procent a crescut la 28% în 2016, la 38% în 2017 și la 46% în 2018. Desigur, cu cât s-au finalizat mai multe proiecte de birouri în zonă, cu atât zona a devenit mai dorită de către potențialii cumpărători ai unei locuințe noi“, a spus consultantul. El a subliniat că proiectele dezvoltate și caracteristicile fiecăruia în parte au fost cele care au creionat potențialul public. Altfel spus, în zonă s-au dezvoltat și proiecte premium, dar și proiecte care au țintit categoriile middle market și middle upper market. Zona a prins avânt odată cu autostrada București-Ploiești, mai exact cu tronsonul de „autostradă urbană“ a acesteia, între centură și Fabrica de Glucoză, devenind astfel un bulevard de acces cu patru benzi pentru viitoarea autostradă care va merge de la București la Brașov, respectiv Oradea. „Autostrada București – Ploiești și lărgirea străzii Fabrica de Glucoză au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării imobiliare a zonei – și a potențialului de business în sine – atât din punctul de vedere al ritmului de vânzări, cât și din punctul de vedere al creșterilor de prețuri. Este încă o dovadă că existența unei infrastructuri rutiere și generale bune duce la succes“, a spus Viorel Mohorea.  

Șos. Progresului – din „Trafic Greu”, în Cotroceni – pol imobiliar

Barbu Văcărescu în 2009 și 2022, înainte și după formarea polului imobiliar: în 2009 zona era una blocată din cauza lipsei podului spre Pipera și în locul Globalworth Tower era dealerul Porsche București Aviației. Promenada Mall nu exista, și nici Sky Tower. Dacă în anii 2000 era o zonă mărginașă a Capitalei, acum este considerată a fi „noul centru”.

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL