Care sunt băuturile care câștigă tot mai mult teren în România și încep să înlocuiască vestita cafeluță de dimineață și totul în încercarea de a preveni anumite probleme de sănătate
Pentru mulți dintre noi, nu există dimineață fără cafea. Tare, dulce, neagră sau cu lapte, cafeaua era în trecut însoțitor nelipsit la începutul fiecărei zile. Dar, tot mai des, tot mai mulți adulți, tineri sau în vârstă, își încep ziua…
Pentru mulți dintre noi, nu există dimineață fără cafea. Tare, dulce, neagră sau cu lapte, cafeaua era în trecut însoțitor nelipsit la începutul fiecărei zile. Dar, tot mai des, tot mai mulți adulți, tineri sau în vârstă, își încep ziua cu un shake vitaminizant. Sau proteic. Sau cu un complex de vitamine. În agitația vieții contemporane, tot mai mulți consumatori simt nevoia să-și completeze alimentația, adeseori tratată cu ușoară neglijență, cu suplimente alimentare și vitamine, pentru a preveni sau a ameliora anumite probleme de sănătate.
Pentru a răspunde cererii tot mai mari, producătorii au scos pe piață o multitudine de variante și combinații, de la simple capsule, tablete, pulberi și lichide până la formule complexe cu extracte vegetale și minerale rare.
Un studiu realizat de compania de consultanță McKinsey arată că starea de bine este un subiect mai important ca niciodată, doar în Statele Unite cheltuielile anuale pentru produse sau servicii de wellbeing ajungând la peste 500 miliarde de dolari, în creștere cu 4–5% în fiecare an. Mai ales generațiile tinere acordă o importanță tot mai mare sănătății lor fizice și mentale, tendință accentuată și de pandemia Covid. Aproape 30% dintre tinerii din Generația Z și mileniali declară că acordă acum „mult mai multă” atenție stării lor fizice sau mentale, față de doar 23% la generațiile mai în vârstă. „Acest lucru se poate datora mai multor factori: generațiile tinere raportează adeseori niveluri mai ridicate de epuizare și stres decât persoanele mai în vârstă, dar sunt și mai expuse la mult conținut pe subiecte de sănătate pe rețelele sociale”, arată studiul.
Din marea categorie a produselor și serviciilor dedicate wellbeingului, suplimentele alimentare ajung și ele la vânzări globale impresionante, estimările variind de la 100 de miliarde dolari la peste 300 miliarde dolari în 2025, cu o prognoză de 500 miliarde dolari în 2030.
Unde se află România ? Cu o lungă tradiție în utilizarea plantelor medicinale, România rămâne încă mult în urma altor țări în privința prevenției și a atenției acordată stării de sănătate fizică și mentală.
Potrivit unui studiu Cegedim din 2024, consumul mediu pe cap de locuitor de suplimente este de doar 35,42 euro, față de media UE de 89 euro, adică cu 60% mai mic. În plus, românii se confruntă frecvent cu deficiențe de vitamina D3, zinc, magneziu și complex de vitamine B, cu impact negativ asupra sănătății. Pe deasupra, Raportul Starea Sănătății în Uniunea Europeană arată că România se află pe locul 3 în UE la decese prevenibile și pe locul 1 la decese din cauze tratabile.
Valoric, piața locală de suplimente alimentare este estimată la 870 milioane euro, în 2024, având o rată de creștere de 17% în ultimii 4 ani, a spus Gerald Flintoacă Filip, secretar general în Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) și membru în boardul Food Supplements Europe, prezent la conferința ZF Health & Pharma Summit 2025. „Avem un deficit de micronutrienți, la copii, la vârstnici, dar și la adulți. Deficite de vitamina D, magneziu, ceea ce ne face vulnerabili în fața bolilor. Trebuie să învățăm să prioritizăm partea de prevenție”, a completat el. Un studiu realizat recent de PRISA pe un eșantion de 1.003 persoane, arată că 75% au consumat suplimente alimentare la recomandarea medicului și 49% la recomandarea farmacistului. Cele mai vândute sunt vitamina C, vitamina D și probioticele. „Consumatorul român apelează la sfatul unui profesionist pentru a integra suplimentele alimentare în viața lui”, a subliniat Gerald Flintoaca Filip.
Bolile cronice, precum afecțiunile cardiovasculare, diabetul, obezitatea și cancerul, reprezintă provocări majore pentru sistemul și economia globală de sănătate, care provoacă anual moartea a milioane de persoane sub vârsta de 70 de ani (date OMS). Chiar dacă nu sunt niște salvatori miraculoși, suplimentele nutriționale pot contribui la prevenirea sau ameliorarea anumitor afecțiuni, oferind organismului nutrienți esențiali, antioxidanți și agenți antiinflamatori. Consumul lor trebuie însă să se bazeze pe analize și recomandări medicale, în completarea unui stil de viață sănătos, iar producătorul trebuie să respecte norme clare, pentru a asigura calitatea și siguranța produselor.
„Ce putem spune despre plante și armonizarea legislației la nivel european? Este dificil de realizat, având în vedere istoria fiecărei țări privind plantele, producția, modul de extracție, recoltarea și toate procesele asociate. La ora actuală, se lucrează la nivel european la o listă de plante care ar putea fi interzise în suplimentele alimentare. E mai ușor de realizat la nivel european să alegi plantele care ar putea fi cu risc”, explică reprezentantul PRISA. Practic, dacă în cazul vitaminelor și mineralelor legislația europeană este mai armonizată și toată lumea folosește aceleași surse, aceleași substanțe, în cazul plantelor situația este mai încurcată, la fel ca și la alte ingrediente utilizate în suplimente alimentare.
Unul dintre cei mai mari producători români în domeniu este PlantExtrakt, companie care are o fabrică în Cluj Napoca. „Conform datelor recente, piața locală are o creștere de 3% în ultimul an, în volum, și o creștere valorică de 13%. Dar strict în 2025, din ianuarie până în august, piața s-a comprimat cu un punct procentual și e undeva la 2% creștere la unități, dar păstrează o creștere de 11% în valoare. Probabil că până la finalul anului, vom avea o scădere ușoară în volum, dar creștere de 2-3% în valoare, ca urmare a creșterii TVA”, a spus Liviu Ungureanu, directorul general al companiei la ZF Health & Pharma Summit 2025. Luna august a venit cu modificări ale taxării pe zona de suplimente, care beneficiau anterior de un TVA redus, de 9%, dar au trecut apoi în zona de TVA de 21%. Majorarea s-a văzut imediat în prețul final, iar numărul de clienți s-a redus ușor. PlantExtrakt are în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute branduri de suplimente, Polygemma, Fiorda și Dentosept, cu care merge și la export, dar în volume reduse, ca urmare a reglementărilor complicate din domeniu. În schimb, compania exportă materii prime și estimează că și anul viitor va avea creșteri pe acest segment.
„E greu la export. Trebuie să ai produsele făcute într-un anumit fel. Suntem auditați de partenerii străini. E o competiție foarte mare în Europa, dar noi reușim. Prima piedică este legislația din UE, care este diferită de la țară la țară. Ca să duci un produs pe diferite piețe trebuie să respecți criterii diferite. Unele plante sunt acceptate într-o țară și interzise în alta de exemplu”, a mai spus Liviu Ungureanu.
Problemele legate de lipsa reglementării și standardizării nu sunt limitate la România, ci sunt o barieră la nivel global în acest domeniu, având în vedere că, spre deosebire de medicamente, suplimentele nutriționale nu sunt supuse unor aprobări riguroase din partea unor instituții precum Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) sau Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). Prin urmare, rămâne mai degrabă în grija producătorilor și distribuitorilor să se asigure că produsele și etichetele lor sunt corecte și ușor de înțeles de consumator.
„Dacă la început suplimentele alimentare erau asociate cu «leacuri din povești», astăzi accentul este pus pe vitamine, minerale și extracte care susțin viața de zi cu zi. Nu cred că suplimentele trebuie comparate cu medicamentele. În România există o reglementare solidă privind producția și siguranța suplimentelor alimentare”, a explicat Zsuzsanna Benedek, cofondatoare a Vitamix. Și ea observă o creștere constantă a cererii din partea consumatorilor români, lucru care se datorează, pe de o parte, nivelului de trai, care face ca oamenii să fie mai informați și mai dispuși să se concentreze pe sănătate, iar pe de altă parte, ritmului de viață accelerat. „Oamenii își doresc mai mult echilibru, mai puțin stres, un somn mai bun”, adaugă Zsuzsanna Benedek.
În anul 1994, la București, o familie convinsă de beneficiile medicinei complementare și din dorința de a promova un stil de viață sănătos, a pus bazele Cosmo Pharm, prima companie nutraceutică din România, care a adus pe piața locală și prima formulă cu Coenzima Q10. Acum, fabrica este acreditată GMP și este o unitate eco-friendly, producând o serie de suplimente alimentare pentru diferite afecțiuni, cu un portofoliu de peste 200 de produse.
„Sperăm să depășim în 2025 cifra de afaceri de anul trecut, deși luna august ne-a adus o creștere de TVA de la 9% la 21% pe zona de suplimente alimentare, a declarat Alina Birău, director comercial al Cosmo Pharm în cadrul conferinței.
În România, piața de suplimente este reglementată prin legea nr. 56/2021, iar Ministerul Sanatății este autoritatea competentă în domeniu, cea care emite certificatul de notificare în urma înștiințării punerii pe piață a unui supliment alimentar.
Imagine de ansamblu
• America de Nord, regiunea care domină piața suplimentelor alimentare
• Regiunea Asia-Pacific are cea mai rapidă rată de creștere
• Cel mai dinamic segment: vitaminele
• Cea mai rapidă creștere, după ingredient: segmentul botanic (pe bază de plante)
• Cele mai mari vânzări overall: produse pentru imunitate
• După canalul de distribuție, segmentul offline domină piața
Sursa: statifacts.com