Home Cover story Care sunt afacerile care vor ajuta Român...
Cover story

Care sunt afacerile care vor ajuta România să crească: cele mai promițătoare start-up-uri

Demersul Business Magazin de a identifica cele mai promițătoare afaceri de tip start-up nu este un top. Afacerile despre care veți citi provin din domenii diferite și au ambiții diferite. Numitorul comun este însă acela că toate au potențialul de…

Care sunt afacerile care vor ajuta România să crească: cele mai promițătoare start-up-uri
Care sunt afacerile care vor ajuta România să crească: cele mai promițătoare start-up-uri · Foto: Business Magazin

Demersul Business Magazin de a identifica cele mai promițătoare afaceri de tip start-up nu este un top. Afacerile despre care veți citi provin din domenii diferite și au ambiții diferite. Numitorul comun este însă acela că toate au potențialul de a crește și de a deveni un reper în sectorul în care activează. Vă invităm să faceți cunoștință, în paginile ce urmează, cu antreprenori din IT, comerț sau tehnologie despre care suntem convinși că vom mai auzi multe în anii ce urmează.

Un start-up este o companie ce caută să rezolve o problemă, în condițiile în care soluția nu este evidentă, iar succesul nu este garantat.“ Definiția conceptului de start-up îi aparține lui Neil Blumenthal, fondator al companiei de produse optice Warby Parker, și pare a fi una dintre cele mai complete ale termenului.

Nu există reguli clare în ceea ce privește definirea unei companii drept un start-up, pentru că veniturile, profitul sau numărul angajaților variază drastic în funcție de companie sau de industria în care activează. Există însă o regulă, fie ea și nescrisă, cu referire temporală: „O companie lansată acum cinci ani poate fi numită un start-up“, crede Paul Graham, șeful Y Combinator – „Când te gândești la zece ani, pare puțin cam mult“.

Timpul mediu necesar unei companii pentru a trece de faza de start-up este de trei ani; alți factori care indică maturizarea companiei și trecerea la nivelul următor sunt achiziția de către o organizație mai mare, venituri de peste 20 de milioane de dolari, un număr de minimum 80 de angajați și fondatori care să fi vândut acțiuni. Desigur, acestea sunt standarde acceptate la modul general, pentru că nu există condiții reglementate în vreun fel care să determine ieșirea din zona de start-up.

Cea mai importantă trăsătură a unei astfel de companii este însă capacitatea de a crește. Cu alte cuvinte, un chioșc deschis la parterul unui bloc nu va putea fi niciodată numit start-up; un restaurant deschis cu intenția de a dezvolta ulterior o rețea se încadrează însă în limitele definiției. Legătura dintre start-up-uri și domeniul IT este una doar parțial corectă, pentru că start-up poate fi, după cum veți citi în cele ce urmează, și o academie de barmani.

Sumele tranzacționate însă în industria IT au dus la o expunere uriașă în media, efectul fiind o asociere involuntară a celor doi termeni. Liderii de piață din zona de IT au fost la început, în marea majoritate, start-up-uri. Nu are însă prea mult sens să numim astfel o companie precum Uber, care generează venituri de peste jumătate de miliard de dolari după doar cinci ani de activitate.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună