Care model de capitalism, cel european sau cel american, va rezista mai bine în fața șocului pandemiei?

De aproape un an, mari segmente ale economiei europene sunt profund înghețate. Subvenții de mii de miliarde și credite ieftine țin companiile în viață, în timp ce schemele guvernamentale de șomaj tehnic țin muncitorii acasă.

Cu astfel de politici liderii europeni pariază că odată ce pan­demia se va tempera vor putea dezgheța economia de 18.000 mld. de dolari a regiunii. Este un efort intenționat de încetinire a unui proces supranumit de mulți economiști drept distrugere creativă, care reflectă o alegere politică: europenii sunt în general mai puțin toleranți față de ajustările brutale cerute de modelul american de capitalism, scrie The Wall Street Journal.

Însă în condițiile în care pandemia se prelungește, iar eforturile de vaccinare sunt lente, unii strategi, economiști și executivi de companii se tem că această conservare a economiei pe o perioadă atât de lungă va aduce dificultăți în adaptarea acesteia la schimbările seismice aduse de criză. Iar acest lucru ar putea amâna recuperarea economiei.

În timp ce Europa își ține economia suspendată într-o stare de animare suspendată, SUA creează deja noi joburi și businessuri. Reacțiile diferite iscă o întrebare care va fi probabil dezbătută ani la rând: Care model economic va rezista mai bine în fața turbulențelor descătușate de pandemie?

Abordarea americană „este mai brutală, dar și mai flexibilă“, arată Nicholas Bloom, economist la Stanford University.

În timp ce guvernele de ambele părți ale Atlanticului s-au străduit să diminueze declinul declanșat de pandemie, America a luat mai puține măsuri pentru a stopa reorientarea muncitorilor și capitalului.

Economia zonei euro s-a contractat de peste două ori mai mult decât cea americană anul trecut și se va redresa mai lent în acest an, potrivit FMI, în mare parte pentru că guvernele europene au adoptat restricții sociale dure.

Europa a înregistrat cu mult mai puține falimente de companii anul trecut decât în oricare dintre ultimii cinci ani, în timp ce falimentele din SUA s-au menținut în intervalul de dinaintea pandemiei. Cererile de creare de noi businessuri au crescut cu 42% în SUA în decurs de 6 luni până în septembrie în termeni anuali, dar au scăzut ușor în Franța și Germania, potrivit Oxford Economics.

Productivitatea a crescut de asemenea în SUA în timpul pandemiei, dar a rămas neschimbată sau a scăzut în Germania, Franța, Italia și Spania. SUA devansaseră deja Europa la productivitate din anii í90, în mare măsură pentru că firmele europene au adoptat mai lent noi tehnologii. Eliminarea joburilor și companiilor neviabile este în general responsabilă pentru aproximativ jumătate din creșterea productivității pe termen lung, spun unii economiști.

Între timp, pandemia accelerează o tranziție către noi modele digitale și automatizare a proceselor, iar dacă ajustarea va fi amânată, costurile vor fi crescute. Jumătate din companiile germane au stopat sau amâna proiecte de transformare și inovare ca urmare a programelor de șomaj tehnic.

Economiștii și executivii de business spun de asemenea că subvențiile ar putea crește procentul de companii zombie. În Germania, procentul unor astfel de companii ar putea crește la 20% din numărul total de companii în acest an de la 7% înainte de pandemie.