Care este viitorul pieței joburilor pentru corporatiști?

Nu au intrat în șomaj tehnic, iar mulți dintre ei au avut opțiunea de a lucra de acasă. Totuși, angajații din multinaționalele active pe piața locală nu sunt nici ei feriți de efectele pandemiei. Cum se reflectă acestea asupra lor?

La întrebarea cum arată acum piața muncii pentru angajații din marile corporații, Oana Botolan Datki, SEE managing partner al companiei cu activități în sectorul resurselor umane CTeam Human Capital, are un răspuns scurt și cuprinzător: incertă.

Piața muncii din România a fost lovită puternic de pandemia de COVID-19. În nici trei luni de când autoritățile au decretat stare de urgență, circa 430.000 de angajați aveau contractele de muncă încetate, adică fie au fost concediați, fie contractele lor nu au mai fost prelungite, conform datelor de la Ministerul Muncii.

Mai mult, rata șomajului a crescut în luna aprilie la 4,8%, atingând nivelul maxim din septembrie 2017, pe fondul deteriorării climatului din piața forței de muncă, în contextul incidenței pandemiei și consecințelor acestui șoc, potrivit statisticilor de la Institutul Național de Statistică (INS).

Efectele pandemiei se reflectă însă și asupra corporatiștilor, angajaților din marile companii active pe piața locală, mai ales prin scăderi salariale sau chiar concedieri, spun specialiștii de pe piața muncii.  

„În această perioadă este foarte evident că absolut toate businessurile și deci toate locurile de muncă sunt puse sub semnul întrebării, indiferent de dimensiunea companiei și de brandul acesteia. Chiar dacă proiectele la care lucrăm funcționează, chiar dacă corporația are scăderi de business nesemnificative sau inexistente, psihologic toți angajații au în această perioadă senzația de incertitudine generică”, a explicat Oana Botolan Datki.

Specialistul în resurse umane spune că toate companiile au redus costurile în această perioadă, chiar dacă nu au fost afectate de pandemie. Astfel, această incertitudine are un efect de presiune psihică asupra angajaților.

Siguranța, noul criteriu de selecție a angajatorului

„Citim despre recesiune globală, despre milioane de joburi dispărute, despre oameni din alte companii mari care și-au pierdut jobul, despre industrii care scad major, toate companiile au redus costuri chiar dacă încă nu au fost afectate – deci efectul este unul de presiune psihică dată de incertitudine. În situația căutării unui nou job și schimbării locului de muncă în această perioadă, cresc în însemnătate criteriile de siguranță la care se uită oamenii și pe care le cântăresc la angajare”, crede Oana Botolan Datki. 

În acest caz, avantajul corporației rămâne în seriozitatea aplicării unor proceduri și politici corecte, chiar în cazul restructurărilor și deciziilor de tăiere de orice fel.
„Aș vrea să spun că este o realitate în toate companiile și aici nu vorbesc de respectarea legilor, ci de aplicarea unor comunicări pertinente, din timp, de fonduri pentru ajutorul celor disponibilizați, de echipe dedicate – undeva la regiune sau grup dacă nu local, care gândesc niste pași coerenți și care să arate grija pentru oameni. Aș vrea să pot spune asta, dar desigur că nu se poate generaliza nimic niciodată, cu atât mai mult în această perioadă de incertitudine”, adaugă Oana Botolan Datki. În ceea ce privește evoluția salariilor în acest an, doar companiile care planificaseră deja creșteri salariale înainte de pandemie vor ridica nivelul salarial al angajaților, pe când ceilalți au decis să înghețe salariile, să amâne plata bonusurilor salariale sau chiar să le reducă.
„În acest moment, conform studiului realizat de CTeam Human Capital în această primăvară, deciziile companiilor de a acorda creșteri salariale, dacă acestea erau planificate în perioada ianuarie-martie, au fost de a le acorda în aceleași condiții – aproximativ 30% dintre companii au acordat creșteri salariale în T1 și doar 20% au anunțat că vor îngheța salariile. În privința bonusurilor de performanță, acestea au fost plătite de peste 60% dintre organizații tot în T1, iar bonusurile de vânzări au fost plătite de 50% dintre companii. Restul companiilor au luat decizia de a amâna plata bonusurilor pentru a doua jumătate a anului sau de a reduce valoarea acestora”, spune reprezentanta CTeam Human Capital.
În companiile din cele mai afectate industrii, pandemia deja a dus la scăderi salariale, dar sunt corporații și în România unde toți angajații au avut scăderi de salarii în contextul pandemiei.
„În anumite companii – mai ales marile companii aeriene în primă fază – la nivel global s-au luat decizii de scădere a salariilor pentru echipele de board, de la tăieri de 10% până la unele de 25% sau chiar 30%. Este foarte probabil ca o parte din aceste decizii să fie din solidaritate cu restul angajaților, așa cum fac și șefi de stat din alte țări, dar sunt corporații și în România unde toți angajații au avut scăderi de salarii în contextul pandemiei. Ce este evident este că nu vor mai fi creșteri salariale atât de spectaculoase anul acesta, și în toamnă sau la începutul anului viitor vom putea vedea dacă, statistic, au scăzut sau crescut salariile față de 2019”, explică Oana Botolan Datki. Reprezentanta CTeam Human Capital spune că încă se fac angajări în companii, în ciuda efectelor financiare pe care pandemia de COVID-19 le are asupra mediului de afaceri local, însă angajările sunt în volume mai mici și pentru proiectele care se dezvoltă în această perioadă sau pentru înlocuiri.

„Da, se fac angajări, pentru posturi diverse, de la IT la servicii, la suport sau customer service, dar în volume mai mici și pentru proiectele care se dezvoltă în această perioadă sau pentru înlocuiri. Sunt și companii în care toate angajările sunt înghețate, depinde foarte mult de domeniul de activitate.”
Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Searchers, susține și ea că piața muncii este acum într-o situație de incertitudine.
„Piața muncii este în continuare învăluită în incertitudine. Chiar și industriile care nu au fost afectate planifică atent și pun în funcțiune managementul crizei. Aproximativ 70% dintre angajații din corporații s-au întors la birou, iar 30% încă lucrează de acasă. Cei care s-au întors la birou au un program ușor schimbat sau decalat pentru a lua contact cu cât mai puține persoane. În ceea ce privește mediul de lucru, aproximativ 60% dintre întâlniri se desfășoară în continuare online”, spune ea.

Scăderile salariale nu îi ocolesc nici pe manageri

În funcție de industrie, vor exista cu siguranță și scăderi salariale și la nivel de top management, afirmă specialistul în resurse umane. „Ele vor fi cuprinse între 25% și 40%. Industria automotive este, din păcate, unul dintre sectoarele cele mai afectate. De asemenea, HoReCa și turismul au de suferit, dar și transporturile și serviciile juridice sau partea de închirieri din real estate, organizări de evenimente, producție de mobilier și textile. Spre deosebire de criza anterioară, construcțiile nu au fost momentan afectate, iar salariile au rămas în mare parte la același nivel”, explică Sorina Faier.

Anterior, ea declara că multe companii din domenii afectate de pandemie, precum servicii, real estate, transport, anumite sectoare din producție, agribusiness, oil & gas au scăzut salariile cu până la 50%. De asemenea, multe dintre firmele de avocatură, pe lângă restructurări, au scăzut salariile cu 25%-60% celor rămași. Dacă un CFO câștiga înainte de criză în medie 5.000 euro net, acum, dacă lucrează într-un domeniu afectat, poate câștiga și 2.500 euro net, spunea Sorina Faier.
„Din datele noastre, în cel mai fericit caz salariile vor rămâne aceleași în industriile care nu au fost afectate. Bonusurile vor dispărea în mare parte, însă există și domenii care sunt mai norocoase. Spre exemplu, în IT, banking și la rolurile pe vânzări se acordă în continuare bonusuri”, a adăugat ea.
Se mai fac angajări și în această perioadă, însă mult mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut, spune Sorina Faier, dând exemplu de domenii precum IT, retail food, curierat, retail online și producția alimentară.

Reprezentanta Elite Searchers spunea anterior că situația de criză creată de pandemia de COVID-19 nu a ocolit nici firmele de executive search. Dacă înainte de criză compania avea cam 20 de roluri pe lună, din care 70% top și middle manageri și 30% recrutare de specialiști, în timpul situației de urgență cererile s-au înjumătățit.
„Am avut 50% cereri pentru top și middle manageri, 35% reprezentând înlocuiri și 15% poziții noi deschise, iar 50% solicitări pentru specialiști, preponderent din domeniul IT, engineering sau roluri de specialiști financiari seniori. Headhuntingul și recrutarea au devenit mult mai dificile pentru noi deoarece candidații sunt foarte reticenți la o schimbare acum, considerând orice mișcare un risc, iar angajatorii sunt mult mai pretențioși și atenți în alegerea candidaților, procesele și deciziile lor durând în medie cu 20% mai mult decât în mod normal”, explica Faier.
Pe lângă așteptatele scăderi de salariu sau de bonusuri, expertul în resurse umane spune că în piață se vorbește tot mai des despre concedieri.

Între concedieri și angajări, în funcție de domeniu

„Din nefericire, auzim tot mai des despre concedieri. Industria automotive este fruntașă, urmată de turism, producători din industria aeronautică, HoReCa, transport. Sectorul petrol și gaze este, de asemenea, unul foarte afectat”, explica Faier.
De altfel, în industria auto se pare că problemele au început din 2019, de dinaintea debutului pandemiei de COVID-19. Cinci mari producători de componente auto din România, Autoliv România, Lear Corporation România, Yazaki România, Faurecia România și Adient Automotive România, au avut, cumulat, cu 4.869 mai puțini angajați în anul 2019 decât în anul precedent, conform datelor publice de la Ministerul Finanțelor, centralizate de Ziarul Financiar. Dimensiunea restructurărilor ar putea fi chiar mai mare pentru că mulți producători mari nu au publicat încă bilanțul pe 2019.

Raluca Peneș, HR manager al companiei de outsourcing de salarizare și administrare de personal, recrutare și muncă temporară Smartree, spune că marile corporații s-au adaptat mai ușor la lucrul de acasă, chiar dacă pentru toată lumea trecerea de la lucrul de la birou la cel de acasă a fost făcută aproape peste noapte.
„Cel puțin până în momentul de față, marile multinaționale au ales varianta de a lucra preponderent de acasă până la toamnă sau cel mai probabil până la finalul acestui an, multe dintre aceste companii trimițând chiar informări oficiale angajaților în acest sens. Chiar dacă pentru toată lumea, angajați și companii, efectele crizei sanitare au impus schimbări peste noapte în modalitatea de lucru, marile corporații s-au adaptat mai ușor la acest mod de lucru și prin prisma faptului că aveau deja implementate proceduri pentru munca remote, tool-uri de comunicare și colaborare a echipelor, iar angajații erau familiarizați cu sistemul de lucru în cloud”, spune Raluca Peneș.

Cu toate acestea, chiar și corporațiile mari au fost afectate de această criză. 

„Dacă în cazul lor aparent vorbim despre o oarecare normalitate în această perioadă, acest lucru nu înseamnă că nu sunt afectate. Poate nu în aceeași proporție ca și companiile mai mici, de tip antreprenoriat, însă cu siguranță și acest tip de businessuri au în vedere optimizarea costurilor și reevaluarea proiectelor aflate în desfășurare, dar puse pe hold la începutul lunii martie, focusul fiind în perioada următoare în zona de siguranță și continuitate a operațiunilor”, explică specialistul în resurse umane.
Raluca Peneș spune că în piață se observă cazuri de scăderi de 20% – 25% și chiar 50% în cazul salariilor din top management. „Fără a generaliza situația la nivelul întregii piețe, din datele pe care le deținem, în această perioadă, am observat cazuri de diminuări salariale în rândul executivilor din companii. Procentele au fost diferite de la companie la companie, variind în general între 20% și 25%, iar în unele situații s-au înregistrat și scăderi de 50% în cazul salariilor din top management. Aceste procente s-au aplicat diferențiat pentru top și middle management și în multe dintre cazurile aduse în discuție este vorba despre o perioadă limitată, de aproximativ trei luni”, explică ea. Pentru restul angajaților din aceste companii s-a optat mai degrabă pentru soluții alternative de tipul reducerea programului de lucru de la cinci la patru zile sau concediu fără plată pentru câteva zile pe lună, afirmă specialistul. „Domeniile din care provin aceste companii sunt extrem de variate, de la zona medicală, și anume laboratoare de analiză, până la materiale de construcții, oil & gas, producție, produse de consum sau cele destinate locuinței.”
Ea afirmă că multinaționalele au făcut angajări constant, chiar de la începutul crizei sanitare, în special în domeniul serviciilor de tip suport, unde se poate lucra foarte ușor inclusiv în mod remote, sau operatori call center.
„Angajări s-au făcut în mod constant, încă de la începutul crizei sanitare, în special în cazul multinaționalelor din zona retail alimentar, adică bunuri și produse esențiale. Acești angajatori aveau deja o fluctuație mare de personal și un deficit chiar și înainte de apariția crizei. Dacă ne referim la segmentul office, proiectele de recrutare de personal, de volum, sunt în special cele din domeniul serviciilor de tip suport, unde se poate lucra foarte ușor inclusiv în mod remote, sau operatori call center, în special pe profilurile cu limbi străine”, explică Raluca Peneș.
Dintre domeniile care au fost afectate și unde s-a trecut parțial și la disponibilizări sunt domeniul producției industriale, cel automotive sau domeniul materialelor de construcții, spune specialistul în resurse umane.
„Sunt domenii care au fost impactate din mai multe considerente: o dată prin prisma restricțiilor care au afectat parțial operațiunile acestor companii, forțându-le chiar să își întreruptă total activitatea în unele cazuri, iar ulterior din cauza scăderii cererii pentru bunurile produse. Pentru segmentul multinaționalelor cu activitate de birouri, nu avem semnale din piață în momentul actual cum că situația este de așa natură încât să necesite restrângerea personalului existent. Dimpotrivă, businessurile cu puternică componentă tehnologică, automatizări, digital, gaming online, pot vedea chiar oportunități de creștere acum, pe noi segmente, ceea ce va determina și un necesar suplimentar de personal”, afirmă reprezentanta Smartree.
Activitatea de angajare în România se prăbușește din cauza crizei coronavirusului pentru trimestrul al treilea al anului 2020, însă angajatorii se așteaptă să revină la nivelul de angajare de dinainte de pandemie până anul viitor, conform unui sondaj Manpower Group privind perspectivele angajării de forță de muncă.
Astfel, pentru perioada iulie – septembrie 2020, 15% dintre angajatori prognozează o creștere a numărului total de angajați, 22% prognozează o scădere și 52% nu prevăd nicio schimbare.
Circa 59% dintre angajatori au spus că activitatea le-a fost suspendată sau oprită din cauza COVID-19. Aproximativ 63% dintre angajatori se așteaptă să revină la nivelul de angajare pre-COVID-19 până în luna aprilie a anului viitor.

Normalitatea în recrutare, așteptată abia în 2021

„În România, 63% dintre angajatori se așteaptă să revină la nivelul de angajare pre-COVID-19 până în aprilie anul viitor. Angajatorii știu că revenirea va fi graduală, impactul încă se resimte și planurile de angajare sunt în consecință – dar acest lucru va fi crucial pentru redresarea economiei. Pe termen lung sperăm că după această criză vom avea un viitor al lumii muncii mai flexibil, mai virtual, mai încrezător și care să permită oamenilor să îmbine mai bine munca și activitățile de acasă“, spunea Nuno Gameiro, director regional Europa de Sud-Est al ManpowerGroup.
În patru dintre cele șapte sectoare, perspectivele de angajare sunt cele mai slabe raportate vreodată – sectoarele finanțe și servicii de afaceri, alte servicii, hoteluri și restaurante și comerț cu ridicata și cu amănuntul, conform studiului citat.
Studiul ManpowerGroup privind perspectivele angajării de forță de muncă pentru cel de-al treilea trimestru al anului 2020 a fost realizat prin intervievarea unui eșantion reprezentativ de 426 de angajatori din România, parte dintr-un panel de peste peste 34.000 de angajatori din 43 de țări și teritorii.
Compania de recrutare Gi Group susține că piața locală a muncii trece printr-o criză similară cu cea din 2008 în care a dispărut echilibrul dintre joburile disponibile și candidați.
„Din păcate, COVID-19 a afectat și domeniul nostru de activitate. Exact precum în 2008 balanța joburi disponibile – candidați s-a răsturnat. Dacă până la starea de urgență România era o piață lipsită de forță de muncă (șomaj foarte mic), acum cred că problema va fi identificarea unui loc de muncă“, au spus reprezentanții Gi Group pentru ZF. Informațiile au fost oferite de companie într-un chestionar trimis de Ziarul Financiar pentru realizarea Anuarului de Business al României – Cei mai mari jucători din economie, 2020. Industria de muncă temporară din România a suferit o scădere de 30% a cifrei de afaceri totale, din cauza pandemiei de COVID-19, apreciază reprezentanții Gi Group.
Mai mult, circa 19% dintre respondenții unui studiu derulat de compania multinațională de cercetare de piață Ipsos au spus că
și-au pierdut locurile de muncă în această perioadă, 16% au spus că au fost trimiși în șomaj tehnic, 14% nu lucrau înainte de pandemie și nu lucrează nici acum, iar 27% din ei au spus că nu s-a schimbat nimic la locul de muncă pe fondul pandemiei de COVID-19.
Cei care și-au pierdut locurile de muncă sunt cu precădere persoane cu vârsta cuprinsă între 45 și 54 de ani (27%), din mediul rural (24%) sau orașe cu o populație între 50.000 și 200.000 de locuitori, cu o educație primară (44%) sau medie (27%).
Dintre angajații chestionați, aproximativ 50% au spus că lucrează de acasă, iar 38% au spus că continuă să meargă la serviciu. Angajații din producție au continuat să meargă la locul de muncă într-o mai mare măsură decât cei din celelalte domenii, circa 60%. Angajații din servicii au fost cei care au lucrat în cea mai mare măsură de acasă  – 58%.  
Studiul Ipsos a fost realizat în parteneriat cu platformele Hipo, Bestjobs, eJobs si Undelucram, s-a desfășurat în perioada
11-17 mai și a avut un eșantion de 4.221 de respondenți.