Care este viitorul clădirilor de birouri. Dar al mallurilor?

Cu trei săptămâni în urmă, compania Genesis Property, deținută de Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, a anunțat că birourile Novo Park din Pipera se transformă în spații de co-living.
Grupul francez Renault tocmai a anunțat că din 50.000 de metri pătrați închiriați pentru birouri va scoate la subînchiriere cel puțin 20.000 de metri pătrați, în urma evaluării necesarului de spațiu pentru viitor.
Estimările actuale indică faptul că cel puțin un sfert din spațiile pentru birouri de acum vor deveni goale, ca urmare a relocării angajaților acasă.
Acum 1-2 ani, o clădire de clasă B din Pipera care avea vreo 15 ani s-a transformat într-un bloc de apartamente.
Chiar fostul sediu al Business MAGAZIN, ZF etc., unde am stat 5 ani, s-a transformat dintr-o clădire de birouri de 7 etaje într-un bloc de locuințe.
În mod cert, mai sunt și alte cazuri de acest fel.
Criza COVID-19 i-a trimis pe angajați să lucreze de acasă, cu succes, dar a dus la eliberarea a sute de mii de spații de birouri. În București sunt peste 3 milioane de metri pătrați de birouri, iar acum prezența fizică este de maximum 30%. Dar chiriașii plătesc pentru tot spațiul.
Cred că anual, în București, se plătesc pentru birouri aproape 500 de milioane de euro.
Dezvoltatorii speră că firmele care au închiriat spațiile de birouri își vor readuce până la urmă angajații la locurile de muncă, astfel încât să nu se pună în final problema eliberării reale de spații, rezilierea contractelor astfel încât în final spațiile să devină goale cu totul.
Proprietarii stau încă bine pe contracte, iar negocierile pentru reducerea chiriilor sunt mai dificile, cel puțin la nivel public.
Dezvoltatorii spun că și ei au de plătit credite la bancă pentru clădirile pe care le-au ridicat. Dar la un moment dat tot se va ajunge la un război, mai ales dacă firmele vor folosi 50% din spațiul deținut.
Nimeni nu știe cum va evolua pandemia, așa că e greu de spus care va fi viitorul prezenței angajaților la birou ca înainte.
Dezvoltatorii sunt puși în fața unei noi realități a businessului lor, având în vedere că cererea de spații de birouri va fi mult mai scăzută, dacă nu chiar zero, așa că trebuie să-și bată capul cum va arăta viitorul, ce vor face cu zecile, sutele și chiar milioanele de metri pătrați care vor sta goale. Cu cine și mai ales cu ce vor fi umplute.
Înainte de Covid, la parterul clădirilor de birouri erau restaurante, cafenele, clinici medicale, mici magazine, dar și acestea își vor vedea businessul distrus dacă nu vor mai fi oameni în clădirile de birouri.
Prima opțiune a proprietarilor va fi să-și transforme clădirile de birouri în locuințe, având în vedere că cererea este încă puternică iar finanțarea bancară încă ieftină.
Unii dezvoltatori își imaginează „cămine” pentru corporatiști, bineînțeles în varianta modernă.
Poate unele etaje din clădirile de birouri mai bine poziționate vor deveni grădinițe, școli și, de ce nu, chiar creșe.
Dacă este adevărat ce se marketează – că aceste clădiri de birouri noi sunt verzi, că au cel mai bun aer – asta înseamnă că sunt bune și pentru copii.
Când pleci de acasă nu mai faci
2-3 drumuri, să duci copiii la grădiniță sau la școală, ci totul ar putea să existe într-un singur spațiu.
Acesta este și unul dintre motivele pentru care angajații vor fi dispuși să revină la birou. La etajul 1 poate să fie grădinița, la etajele 2 și 3 o școală, iar la etajele următoare birourile.
Școlile private câștigă teren, iar investitorii sunt dispuși să investească milioane în complexuri noi. S-ar putea ca o clădire de birouri care stă goală să devină o alternativă mai bună, având în vedere că deja există, nu mai trebuie construită, ci doar compartimentată.
Probabil că va urma și o luptă pentru atragerea de instituții de stat în clădirile de birouri libere, ceea ce ar fi extraordinar, pentru că s-ar elibera îngrămădeala care există în acest moment în instituțiile publice.
Cred că în următorii zece ani vom vedea transformări vizibile din clădirile actuale de birouri în clădiri care vor adăposti businessuri la care nu ne gândim acum. Cine știe, pot să devină și escape room-uri.
Ideea este că dezvoltatorii, cei care au în spate finanțări bancare, nu-și vor putea permite să stea prea mult timp cu spațiile goale, pentru că alți chiriași nu vor veni decât dacă vor reuși să-i fure din altă parte, ceea ce va elibera din altă parte, alte spații.
Aceeași situație va interveni și la malluri, unde o parte din spații se vor elibera și nu vor veni chiriași noi în forma tradițională pe care o știm.
Eu tot mizez pe faptul că la un moment dat un mall se va transforma într-un cimitir al viitorului. Uitați-vă cât este metrul pătrat de groapă de veci.