Care este tehnologia care poate adăuga miliarde la PIB-ul României

Dispozitivele IoT (Internet of things) au început să fie din ce în ce mai prezente în România, în diverse industrii – energie, transport, retail sau sănătate -, dar și în viața de zi cu zi a consumatorilor – având în vedere că majoritatea poartă în buzunar câte un smartphone. Însă, pentru a accelera adopția și implementarea soluțiilor IoT la nivel național este nevoie de investiții de peste 2 miliarde de euro în infrastructura 5G – tehnologia care poate debloca potențialul pe care îl are Internet of things.

Vorbim despre rezultatele IoT, dar nu trebuie să pierdem din vedere nevoile, resursele pentru IoT, adică infrastructura de care este nevoie. Ceea ce deblochează IoT este ceea ce numim noi «adevărata tehnologie 5G» și am avansat mult în ultimele luni în această direcție, deci acum începem să desfășurăm investițiile în 5G. Putem să deblocăm IoT doar dacă avem rețeaua 5G reală răspândită la nivel larg, iar noi suntem cu mult în urmă la acest aspect față de celelalte țări europene. Astfel, trebuie să menținem dialogul deschis pentru nivelul investițiilor necesare pentru a ajunge la această răspândire, pentru că este unul semnificativ: vorbim de peste 2 miliarde de euro în următorii ani. Practic, ritmul în care vom dezvolta rețeaua 5G depinde de dialogul cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării”, a spus în cadrul conferinței ZF Cum facem din România un stat Internet of Things (IoT)? Achilleas Kanaris, CEO al Vodafone România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața locală de telecom și una dintre cele mai mari companii din economie.

El a explicat că IoT înseamnă abilitatea de a conecta mii de dispozitive la o rețea pentru a genera foarte multe date, de a procesa acele date și de a reacționa la rezultatele procesării acestora. „Acest lucru ne oferă o perspectivă mai profundă asupra modurilor în care se poate folosi această tehnologie în diverse sectoare, precum cel de energie, unde poți avea o radiografie a întregului sector pentru a înțelege dacă trebuie să intervii cu lucrări de prevenție la rețea, spre exemplu.”

Însă România are mult de recuperat în ceea ce privește implementarea și utilizarea soluțiilor IoT, fiind mult în urma celorlalte țări europene în ceea ce privește tehnologia 5G, a punctat Achilleas Kanaris.

„În ritmul în care se mișcă industria acum, ne va lua mulți ani să avansăm. Suntem cu mult în urma celorlalte țări din Europa și în urma SUA în ceea ce privește tehnologia 5G, deci infrastructura este foarte importantă. Securitatea cibernetică este și ea importantă. Cred că nu ar trebui să tratăm IoT ca pe un pericol, ci ar trebui să ne uităm la oportunitate și să avem un cadru de reglementare realist, care ar putea impune standarde de talie mondială în ceea ce privește securitate cibernetică. România este la un punct de cotitură în ceea ce privește evoluția sa digitală și credem că vom vedea progrese semnificative în următorii cinci ani.” De asemenea, creșterea interesului pentru soluțiile IoT și implementarea dispozitivelor în diverse industrii și domenii poate genera miliarde de euro în plus la PIB-ul României, iar energia, transportul și sănătatea sunt sectoarele în care Internet of Things ar putea aduce un progres substanțial.

„Sunt multe estimări cu privire la potențialul impact economic al IoT, eu cred că este la nivelul miliardelor de euro care se pot adăuga la Produsul Intern Brut al țării. În ceea ce privește potențialul, cred că depinde de unde vrem să ne concentrăm pentru că se poate vedea un impact în orice sector. Dacă ar fi să aleg, aș spune că energia, transportul și sănătatea sunt cele în care aș vedea un progres însemnat și în care IoT ar putea contribui la îmbunătățirea unor probleme care există de mulți ani. De aici aș începe. Avem nevoie de infrastructură, nu avem infrastructura de rețea acum pentru a susține acest proces. Noi, operatorii, trebuie să facem partea noastră, dar trebuie să colaborăm cu statul pentru a debloca posibilitatea de a investi mai mult”, a mai spus Achilleas Kanaris.

Printre industriile care s-ar bucura de avantajele pe care le aduc dispozitivele IoT se numără agricultura, sănătatea și industria auto, a menționat Bogdan Putinică, general manager, Microsoft România, spunând că organizațiile care produc multe date au nevoie de infrastructură cloud pentru a le susține scalabilitatea.

„Avem potențial în ceea ce privește adopția de dispozitive IoT. Sunt atât de multe domenii în care un simplu dispozitiv interconectat va face diferența și avem o mulțime de statistici care să susțină asta. Spre exemplu, peste 80% dintre companiile care implementează soluții IoT au raportat profituri mai bune și mai bine de 60% dintre aceste companii au raportat o calitate mai bună a serviciilor sau a produselor, pentru că există un factor de inovare, există un factor de progres. Iar asta îi ajută să se diferențieze  pe piață. Se întâmplă deja multe lucruri în România privind soluțiile IoT. Avem exemple diverse în care folosim tehnologia și dispozitivele IoT, avem destul use case-uri. Dar trebuie să facem mai mult decât să colectăm și să stocăm date, trebuie să ne ajutăm de aceste date”, a spus Bogdan Putinică.

Și Mateusz Majewski, area VP, South Eastern Europe, UiPath – prima companie înființată în București care a ajuns pe Wall Street – suține că pe lângă colectarea și stocarea de date este importantă dar și operarea și interpretarea acestora.

„Este importantă colaborarea între dispozitivele și soluțiile implementate, pentru că vedem atât de multe tehnologii grozave care au un anumit impact în transformarea digitală, dar impactul real va avea loc atunci când aceste soluții vor colabora între ele, când vor fi interconectate. Importantă mai este și gestionarea și utilizarea acestor date, pentru că nu vorbim doar despre conectarea la rețea și stocarea datelor într-un singur loc. Atâta timp cât colectăm și avem date, trebuie să știm să le folosim, pentru că putem să oferim o experiență mai bună utilizatorilor, la finalul zilei, putem să îmbunătățim activitatea de pe lanțul de aprovizionare, spre exemplu”, a spus Mateusz Majewski.

O altă piedică pentru accelerarea adopției de dispozitive IoT o reprezintă și lipsa de competențe și cunoștințe digitale în rândul populației din România.

„Un element important care stă la baza adopției tehnologiei, în general, este reprezentat de educație. Iar dezvoltarea abilităților digitale este esențială pentru ca noi să înțelegem cum vom putea consuma și beneficia de avantajele tehnologiei. Cred că, la nivel de populație, încă nu am înțeles care este potențialul Internet of Things. Cred că sectorul privat ar trebui să aducă puțin mai multe răspunsuri în fața oamenilor. Noi investim masiv în programele academice pentru a crește abilitățile digitale, cunoștințele și înțelegerea tehnologiilor”, a adăugat reprezentantul UiPath.

Și Achilleas Kanaris este de părere că firmele și instituțiile care au descoperit deja avantajele și utilitatea soluțiilor IoT trebuie să explice celorlalți actori din piață care sunt beneficiile acestor tehnologii și cum îi pot ajuta.

„Înțelegerea IoT este limitată, iar responsabilitatea noastră este să arătăm ce s-a făcut în lume în această privință pentru a face lumea să înțeleagă procesul. Sunt și reglementări pe care trebuie să le discutăm. Pentru mine, IoT este ceva ce trebuie să vină în prim-plan, este la fel de important precum inteligența artificială. Lipsa de cunoștințe de pe această piață este la fel de evidentă ca și cea despre inteligența artificială, dar este în regulă, noi de aceea suntem aici – să educăm piața atât noi, cât și partenerii noștri.”

Nivelul scăzut al educației se observă și în decalajul pe care companiile de mărimi mici și mijlocii (IMM-uri) din România îl au față de jucători din alte țări europene în ceea ce privește adopția de dispozitive IoT. Astfel, dacă la nivel european, și nu numai, oamenii au început să pună dispozitive IoT în animalele pe care le cresc la fermă pentru a le putea monitoriza și îngriji mai bine, România încă este sceptică și are nevoie de încurajare pentru a începe să adopte astfel de dispozitive atât în mediul privat, cât și în cel public.

„În medie, în Europa există circa 24 de dispozitive IoT per gospodărie, în comparație cu SUA, unde oamenii au, în medie, 48 de dispozitive. O casă inteligentă generează circa 1,5 milioane de puncte de date în fiecare lună, imaginați-vă cum s-ar scala acest lucru într-un oraș inteligent sau într-o fabrică. În 2014 nu era mult de protejat, dar acum avem aproape 24 de miliarde de dispozitive conectate la nivel global, oamenii pun senzori IoT și în vaci și oi pentru a le monitoriza”, a spus Bogdan Botezatu, director de cercetare în amenințări informatice, Bitdefender.

El a menționat că una dintre cele mai mari probleme ale dispozitivelor IoT este legată de securitatea și confidențialitatea datelor colectate și procesate.

„Am observat că unele dintre cele mai mari probleme cu IoT sunt legate de confidențialitate. În afară de confidențialitate, suntem foarte familiarizați cu vulnerabilitățile. Anul 2016 ne-a arătat că o serie de dispozitive IoT controlate de adolescenți au putut să dea jos internetul din SUA pentru câteva ore, deci imaginați-vă cum ar fi dacă cele mai mari companii nu ar putea să funcționeze pentru că o serie de persoane controlează niște dispozitive din casele oamenilor. Nu putem să vorbim despre IoT fără a vorbi despre big data. Ne vom confrunta la un moment dat cu atacuri cibernetice și trebuie să pregătim întreaga infrastructură pentru protecția datelor. Securitatea cibernetică trebuie să fie un element principal când construim o astfel de infrastructură”, a mai explicat Bogdan Botezatu.

Pe de altă parte, pentru a crește nivelul adopției și implementării dispozitivelor IoT în România este nevoie de colaborare între mediul privat și cel public – care trebuie să se ocupe de partea de reglementare și să creeze un cadru în care IoT-ul să se dezvolte.

„Cred că potențialul este în fața noastră și cred că mediul privat și cel public trebuie să conlucreze. Trebuie să fim susținuți, la nivel de politică de stat pentru a putea implementa și împinge tehnologiile în piață. Prin reglementări se poate introduce noțiunea de tehnologie în rândul companiilor, putem să introducem reguli care să implice inovarea și tehnologia. Ne întoarcem mereu la educație. Educația digitală este din ce în ce mai relevantă și e clar acest decalaj dintre România și Europa, nu mai vorbim de alte zone ale lumii. Să nu uităm că toate acele studii DESI despre care tot vorbim, care arată România la un nivel destul de jos în zona de business, se referă în special la zona de IMM-uri. Și cu cât sunt mai mici IMM-urile, cu atât vedem un nivel de digitalizare mai scăzut. Este o problemă fundamentală de educație pe care nu putem să ne-o asumăm doar noi, companiile și mediul privat”, a explicat Mihnea Rădulescu, business director, Vodafone România.