Care este țara în care tot Occidentul ar trebui să vadă un avertisment pentru propriul viitor

De un an, istoria pune la încer­care economia Japoniei într-un mod care ar trebui să facă atent tot Occidentul. Vecinii nu toc­mai prietenoși Rusia și China sunt cu siguranță atenți.

Mult timp o superputere economică mon­dială mai ales mulțumită tehnologiei, Japonia a pierdut locul trei în clasamentul celor mai mari economii ale lumii în favoarea Germaniei. O recesiune a tras-o în jos. Recesiunea a trecut, iar Japonia și-a recăpătat o parte din putere doar pentru a-și contempla de undeva de mai sus viitorul nesigur.

Economia a ieșit, după două decenii, din de­flație. Companiile mari au început să majo­reze salariile. Însă politica monetară este nesin­cronizată cu cele din lumea dezvoltată – Banca Japoniei a majorat în martie dobânzile pentru prima dată în ultimii 17 ani. În tot acest timp a încercat, prin dobânzi mici, să producă inflație, să încurajeze creditarea și să stimuleze consu­mul. Reversul medaliei este un vârtej descen­dent care dus recent yenul la nivelurile din anii 1990.

Peste toate acestea se su­pra­pune îmbătrânirea popu­lației și dispariția oamenilor și odată cu ei a unui însemnat nu­măr de localități. Japonia mer­ge pe un drum pe care nimeni n-a mai mers până acum. Destinația este neclară. Direcția se poate intui. „Afundarea în dezordine, disparități și disfuncții este asociată cu statutul de economie emergentă“, se arată într-o opinie publicată de Financial Times.

În cea mai mare parte a acestui deceniu se părea că economia mondială, în frunte cu marile economii occidentale, se japonizează și ea, cu creștere slabă, inflație sub țintă și dobânzi minime. În prezent, o întrebare este cât de mult economia japoneză va ajunge să arate ca restul lumii. Aceasta pentru că schimbări se produc și de o parte și de alta. Iar pentru că în Japonia dobânzile reale mici, creșterea redusă și datoriile ridicate nu vor dispărea prea curând, economia japoneză trebuie să fie un avertisment pentru alții, scrie The Economist.

Nici pe scena geopolitică situ­ația Japoniei nu este mai bună. Cu Rusia are încă dispute teritoriale nerezolvate. Iar China, de departe cel mai puternic aliat al Rusiei, devi­ne din ce în ce mai ostil cu unii dintre vecini. În aceste condiții, Japonia și-a majorat cu peste 155% importurile de arme în ultimii cinci ani, potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace (SIPRI).

În această perioadă, din importurile totale de arme ale lumii, cele ale Japoniei au repre­zentat 4%. Astfel, această țară ocupă locul șase în clasamentul mondial al importatorilor de arme. Achizițiile permit țării ca pentru prima dată să poată ținti poziții aflate adânc în teritoriul chinezesc sau nord-coreean, după cum remarcă Modern Diplomacy. Importurile au venit mai ales din SUA. Alianța americano-japoneză este mult mai cuprinzătoare și aduce Japonia în mijlocul războaielor comerciale în care actor principal este SUA.

Tokyo și Washington lucrează împreună, bilateral și în alte forumuri, pentru a construi un lanț stabil de aprovizionare cu semiconduc­tori și pentru a-și asigura continuitatea poziției la vârful acestei tehnologii critice pentru econo­mia viitorului. Totuși, amintește Japan Times, aceas­tă traiectorie nu este garantată să conti­nue. Succesul de durată necesită parteneriate în­tre toți cei patru jucători – guvernele și indus­tri­ile din ambele țări – care ar trebui să se baze­ze în cele din urmă pe relații politice și încredere.

Dar, dacă în anii 1980-90 tehnologia crea tensiuni în relația dintre cele două țări, acum aceasta este un punct de convergență. Atunci, Japonia era liderul industriei semiconducto­rilor. Acum, se luptă pentru a ține pasul cu SUA, China, Taiwan și o mulțime de alți pretendenți, inclusiv europeni, la poziții de vârf pe piața globală.

Japonia pare că nu are de ales. Îngrijorările despre controlul lanțurilor de aprovizionare și tensiunile geopolitice au obligat guvernul nipon să investescă masiv în această industrie. Între martie 2021 și martie 2024, Japonia a investit echivalentul a 23 de miliarde de euro în sectorul semiconductorilor, în extinderea fabricilor și construirea de uzine noi. Folosiți în produse și servicii variind de la dispozitive electronice la inteligență artificială, semiconductorii au un rol principal în siguranța economică națională. Pon­derea în PIB a investițiilor nipone în dez­vol­tarea acestei industrii este mai mare decât în cazul SUA, Germaniei, Franței și Marii Britanii în aceeași perioadă.

Schimbarea de direcție a guvernului japonez a fost bruscă, dar necesară, a explicat Kazuto Suzuki, profesor de științe și politică tehnologică la Universitatea din Tokyo. „Motivul principal este concurența în creștere în sectorul semiconductorilor, guvernul începând cu adevărat să acorde atenție problemelor din lanțurile globale de aprovizionare în timpul pandemiei“, a spus el.

Industriile din întreaga lume s-au găsit dintr-o dată lipsite de cipuri pentru orice, de la mașini la cuptoare cu microunde, iar factorii de decizie au înțeles că, întrucât un mare procent din semiconductorii din lume sunt fabricați în Taiwan, orice urgență în regiune ar face utilizatorii japonezi „vulnerabili“. „O penurie de cipuri ar fi extrem de gravă pentru Tokyo, care face eforturi pentru a atrage firme străine și a reorienta producția pentru a satisface nevoile firmelor autohtone“.

Japonia susține, de asemenea, politica SUA de restricționare a accesului Chinei la cea mai avansată tehnologie. Însă până la vulnerabilități geopolitice, Japonia este prada vulnerabilităților economice. Luni, guvernul nipon pare să fi cheltuit 35 de miliarde de dolari într-o intervenție pe piața valutară pentru a opri căderea yenului, care a atins atunci minimul ultimilor 34 de ani. Suma eclipsează investițiile în semiconductori.

Yenul este în cădere de mai bine de trei ani, pierzând mai mult de o treime din valoare de la începutul anului 2021. Un motiv al deprecierii este impulsul: yenul scade pentru că investitorii îl vând – iar investitorii continuă să vândă moneda pentru că aceasta scade. În astfel de cazuri, piața intră într-o buclă perpetuă. Ca urmare a deprecierii monedei, exportatorii sunt descurajați să convertească veniturile din străinătate în yeni, reducând și mai mult cererea. Picajul yenului face importurile mai scumpe, iar Japonia este puternic dependentă de importurile de energie și alimente. Între timp, avertizează un proeminent think-tank, o treime din localitățile Japoniei riscă să dispară.