Care este sindromul ce afectează tot mai mulți angajați, dar pe care companiile se prefac că nu este o problemă reală

Sindromul burnout: un subiect tabu pentru companii, o realitate pentru angajați

Termenul de burnout (epuizarea prin muncă) a fost creat în anii ‘70 în America pentru a descrie consecințele stresului cronic la locul de muncă, dar după o jumătate de secol știm că poate fi experimentat de oricine. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a inclus din 2019 (chiar anul începerii pandemiei de COVID-19) sindromul de burnout ca fenomen ocupațional în Clasificarea Internațională a Maladiilor, ediția a XI-a (din engleză – International Classification of Diseases sau prescurtat ICD-11), sistem folosit la scară largă drept reper în stabilirea diagnosticelor medicale. Deși sindromul burnout nu este clasificat ca afecțiune medicală, acesta este definit în ICD 11 drept „un sindrom conceptualizat ca rezultat al gestionării fără succes a stresului cronic de la locul de muncă”.

Odată introdus în ICD-11, OMS sfătuiește persoanele care suferă de burnout să caute tratament și terapie la specialiști. Dar câți dintre noi o fac? Citeam un articol din The New York Times unde un psihiatru de la Universitatea Washington din St. Louis spunea că știe că se îndreaptă spre un nou burnout când, deși abia se trezește, se simte imediat iritată de mail-urile primite și nu vrea să se ridice din pat. E un lucru pe care l-am auzit la toți prietenii din jurul meu, dar și la colegii de muncă. Să nu îți dorești să te ridici din pat pentru a începe o nouă zi (fie ea la job, la facultate sau o zi obișnuită de weekend) a devenit o normalitate, încât ni se pare de-a dreptul ciudat când cineva ne spune că se simte bine și se bucură de un început de săptămână. „Cum?” e întrebarea care ne trece prin minte.

Cazurile de burnout au înregistrat o creștere masivă în contextul pandemiei de COVID-19 și a izbucnirii războiului dintre Rusia și Ucraina, iar România ocupă poziții îngrijorătoare în clasamentele referitoare la stres. Potrivit unui studiu realizat în 2022, peste 20% din aproape 2.700 de angajați din România erau dispuși să demisioneze fără să aibă o altă ofertă. Conform Codului Muncii din România, „durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână”.

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL