Care este orașul cel mai aglomerat din lume și care este cel mai aglomerat din România? Și care este acum noua oră la care este cel mai aglomerat?

Una dintre cele mai izbitoare imagini din pandemie este cea cu metropolele lumii golite de oameni și mașini, cu marile lor bulevarde pustii, acoperite de o liniște ciudată. Obișnuiți cu claxoane, motoare, voci, muzică, o cacofonie de sunete care nu se oprește niciodată, lumea de atunci părea fabricată într-un studio de film, imposibil de perceput ca reală.

Inclusiv în București – Calea Victoriei, Magheru, Unirii – păreau poze dintr-un film post-apocaliptic. Cinci ani mai târziu, bulevardele rămân goale doar în poze, căci viața și-a reluat ritmul ei nebunesc, aducându-ne înapoi și minutele nesfârșite petrecute în trafic. 

La nivel global, cele mai congestionate zone urbane au fost desemnate în ediția din acest an a Global Traffic Scorecard by Impact Rank Istanbul, Mexico City, Chicago, New York și Philadelphia, în timp ce în Europa topul este condus de Londra, Paris și Dublin. Dintre țările europene, în clasament apar și Varșovia, pe locul 8, și Budapesta pe 15.

Studiul calculează numărul de ore pierdute anual de un navetist din cauza blocajelor din trafic de la orele de vârf, cel mai grav fiind evident pentru șoferii din Istanbul, care pierd 118 ore, adică, calculat la o medie de 8 ore pe zi de lucru, aproape 15 zile pe an. Cam la fel se întâmplă și cu șoferii din Chicago și New York, cu 112 ore, respectiv 102 ore pe an.

Există însă și vești bune: unele dintre cele mai mari orașe din SUA și Europa au reușit cumva în acest an să reducă blocajele de pe șosele și să coboare în clasamentul global, victorie cu care se pot lăuda New York, Los Angeles, Londra și Paris, dar și Varșovia. Cum au reușit acest lucru este un secret pe care ar trebui să îl descopere și alte metropole, pentru a îmbunătăți în final viața propriilor locuitori.

București, modelul unei relații de dragoste tumultUoase

Bucureștiul este genul de oraș care trezește cel mai adesea sentimente puternice. Ori îl iubești, ori în urăști. Cei care îl iubesc îi tolerează mai ușor, sau mai greu, și neajunsurile, sperând că cineva, cândva îl va vindeca de rănile lui mai vechi sau mai noi. Dar chiar și ei au ajuns exasperați de haosul ce pare că bântuie uneori prin oraș. Iar cei care îl urăsc pun mai mereu pe primul loc pe lista de motive aglomerația și poluarea.

Chiar dacă nu apare în clasamentul realizat de Global Traffic Scorecard by Impact Rank, asta nu înseamnă că lucrurile stau bine la capitolul trafic auto în capitala României. Dimpotrivă. Indexul de trafic 2025, analiză realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare, arată că șoferii din București pierd echivalentul a peste 12 zile de lucru anual din cauza aglomerației din trafic, cifră ce plasează cu siguranță capitala României pe un loc fruntaș la nivel global. La mică distanță se află și alte mari orașe din țară, unde traficul creează probleme majore, respectiv Timișoara, Cluj, Iași, dar și în Craiova și Sibiu, localități care se apropie rapid de pragul de 9 zile pierdute pe an.

O altă tendință remarcată în analiza traficului arată că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat, iar orașele nu mai sunt blocate doar când oamenii intră și ies de la muncă, ci și în mijlocul zilei, când activitățile zilnice fragmentate produc congestii prelungite.

„Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe orașe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 08:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 și 14:00. Explicația vine din munca flexibilă, programele decalate și o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre școli, piețe, spitale sau birouri locale, curieratul și livrările de mâncare, precum și transportul alternativ de tip Uber/Bolt sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate și pentru intervalul 11:00–14:00, nu doar pentru orele tradiționale de rush hour, și pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare–ieșire din oraș”, a declarat Florian Filat, director executiv, Institutul pentru Orașe Vizionare și manager de proiect la CITY INDEX.

Asta face ca, deși Bucureștiul vine la pachet cu atuuri de netăgăduit pentru locuitorii lui, congestiile în trafic să rămână una dintre marile lui răni și suferințe. Un studiu realizat tot de Institutul pentru Orașe Vizionare, plasează Capitala pe locul doi în topul general al orașelor din România după calitatea vieții, prosperitate și vibrație.

Orașul care reușește cel mai bine să îmbine utilul cu plăcutul este Cluj, primele zece locuri fiind completate de Sibiu, Brașov, Timișoara, Oradea, Iași, Alba Iulia, Constanța și Târgu-Mureș. Orașele sunt principalul teren de competiție al secolului XXI: atrag talente, generează inovație și definesc calitatea vieții, iar România nu face excepție. Într-un moment în care PNRR, tranziția verde și digitală sau competiția globală pentru resurse umane rescriu ierarhiile, performanța orașelor devine esențială, spun autorii studiului.

„Scopul nostru este să descoperim punctele tari și vulnerabilitățile orașelor, care pot duce la multe decizii în lanț, fie că vorbim de administrație, mediul de afaceri sau cetățeni. Principiul de lucru al acestor clasamente este raportat la populație sau la suprafață. Nu comparăm cifre absolute. De aceea putem vedea un oraș mic, ca Alba Iulia, care este în top zece“, a spus  Felix Tătaru, președintele Institutului pentru Orașe Vizionare, la emisiunea ZF Live.

În opinia lui, Clujul rămâne un etalon pentru întreaga țară, având un mix foarte bun între calitate, prosperitate și vibrație, cele trei mari capitole analizate, în timp ce Bucureștiul stă foarte bine în privința prosperității, dar nu la fel de bine la calitatea vieții.

„Spre“ 40% din populația Clujului este reprezentată de elevi și studenți, iar acest lucru are un impact enorm asupra vibrației orașului. Iașiul este de asemenea unul dintre orașele care stă foarte bine la capitolul vibrație, fiind un alt centru universitar mare al țării“, explică Felix Tătaru.

Dacă ne raportăm doar la indicele Calitatea vieții, Bucureștiul se află abia pe poziția a treia, în coborâre față de 2024, devansat de Cluj și, mai nou, de Sibiu. Capitala punctează la capitolul Conectivitate și Parcuri, dar are cele mai mici ratinguri la Trafic urban și Amprentă verde în rândul celor 41 de orașe analizate.

Din punctul de vedere al prosperității însă, Capitala se poate lăuda cu primul loc, atuurile ei fiind Cifra de afaceri a orașului și Indicele de inovare, iar punctele slabe sunt Infracționalitatea și Fondurile UE atrase. La capitolul Vibrație, cel mai bine stă Clujul, urmat de București, care câștigă pe zona de Wellness și viață activă, plus Entertainment, dar pierde puncte la Diversitate a populației și ponderea categoriei Elevi & studenți.

Până la urmă, chiar dacă traficul, aglomerația, minutele și orele pierdute în mașină sunt doar unul dintre factorii care ne fac să ne placă sau nu un oraș, impactul lor este extrem de puternic. Ne place să ne plimbăm pe Calea Victoriei când nu sunt mașini, ne place să ascultăm muzică în mașină în zilele ploioase, ne place să vizităm marile orașe ale Europei, dar și destinații de pe alte continente, dar nu ne place să pierdem timp. Timp prețios – de muncă, de relaxare, de vizitare.

În Europa, în jumătate din cele 568 de zone urbane analizate în Global Traffic Scorecard by Impact Rank întârzierile din trafic au crescut față de anul trecut, iar în 39% au scăzut. În alte 67 de orașe lucrurile au rămas cam la fel. 

Lucrurile sunt însă extrem de diferite de la țară la țară. De exemplu, în marea majoritate a zonelor urbane din Italia situația s-a agravat anul acesta, la fel ca și în Spania, în timp ce în Franța doar 16% dintre orașele analizate au raportat creșterea timpului petrecut în trafic.

Lucrurile nu stau bine nici la nivel global. Circa 60% dintre orașe au fost pe plus, față de 55% în 2024. Întârzierile au crescut în general în SUA, Italia și Germania, precum și în Asia, în timp ce în Franța și Marea Britanie au rămas similare sau mai mici decât nivelurile din 2024.

Datele arată clar că este nevoie urgent de soluții, căci nici populația, nici numărul de mașini nu vor scădea în viitor, iar orașele mari se chinuie tot mai mult să facă loc tuturor.