Care este noul tip de turism ce cucerește tot mai mulți oameni în România

Oenoturismul sau turismul viticol, care include vizite la crame, degustare de vinuri, plimbări în podgorii ori chiar participarea activă la recoltarea strugurilor câștigă teren în România, astfel că este un sector în care investițiile cresc. Cum se schimbă peisajul din industrie?

Jucătorii din industria vinului estimează că adăugarea componentei de turism în business le-ar putea aduce milioane de euro în următorii 5-10 ani, iar primul pas făcut de mediul privat în dezvoltarea acestui segment este promovarea sa. Astfel a apărut Evadare în Dealu Mare, un eveniment care promovează vinurile din regiunea Dealu Mare, numelui regiunii și turismul legat de vin.

Pentru regiuni din Italia, Franța sau Spania ori mult mai îndepărtate, California sau Australia, turismul viticol este o ramură profitabilă a economiei, care prosperă și a devenit sau este în curs de a deveni o tradiție. La o scară mai mică, o astfel de poveste poate fi scrisă și în România, consideră specialiștii din industria vinului și, mai ales, tot mai mulți dintre fondatorii de crame românești. „Este o cerere mare acum. Nu mai avem weekenduri libere pentru turiști până pe 10 decembrie, deși avem o capacitate de 22 de locuri în camere duble și 30 de locuri pentru teambuildinguri. Primăvara și toamna, în această perioadă, vin grupuri în teambuilding”, răspunde David Sandu, proprietarul Cramei de Piatră, referindu-se la cererea pentru spațiile de cazare în mijlocul podgoriilor românești.

El dezvoltă crama din Vadu Săpat din județul Prahova din 2017, timp în care investițiile direcționate în aceasta au ajuns la 2,5 milioane de euro până în prezent, reprezentând atât surse proprii, cât și credite. Produce în prezent în crama boutique 25.000 sticle de vin pe an. „Luăm în calcul extinderea, la începutul anului viitor vom face un salon de evenimente, iar în viitorul apropiat, vom adăuga noi spații de cazare”, completează el. „Un mic procent al clienților îl reprezintă turiștii români care sunt experimentați. În schimb, ne bucură că vin mulți turiști din străinătate, care cunosc acest tip de turism. Noi de anul trecut am început să ne promovăm mai mult pe Google și au venit mai mulți turiști străini. În unele săptămâni, 70-80% dintre turiști erau străini: englezi, spanioli, italieni, francezi, japonezi sau chinezi. Am avut turiști din peste 30 de țări, iar cele mai îndepărtate sunt Vietnam, Austrailia și Noua Zeelandă”, a afirmat David Sandu.

El spune că aleg mulți turiști Crama de Piatră și datorită poziției, pentru că se află la baza viilor, iar în apropiere este o livadă de migdali. Mai mult, autoritățile locale au asfaltat și au făcut piste de biciclete. „Ar putea să devină vinul brand de țară dacă s-ar face o promovare masivă, dar autoritățile nu ne ajută. De exemplu, dacă nu ai producție de peste 100.000 de sticle, nu câștigi din vânzarea vinului, iar componenta de turism este importantă. Banii din subvenții sunt prea puțini și abia acoperă 10% din cheltuieli. Mai mult, pierdem mulți bani, pentru că Dealu Mare nu e considerată zonă cu potențial turistic”, a mai spus David Sandu. Dezvoltarea turismului viticol este cartea pe care pariază și proprietarul producătorului român de vinuri Tohani România. El are un proiect de 50 de căsuțe de tip bungalow, amplasate direct în vie, un plan de investiție pentru următorii ani, după cum a spus recent pentru ZF Virgil Mândru, proprietar și CEO al producătorului de vin Tohani România.

Cu o investiție de 150.000 de euro pentru fiecare astfel de spațiu, proiectul pe care antreprenorul vrea să îl demareze ar ajunge la 7,5 milioane de euro. De altfel, și familia Timiș, care a dezvoltat businessul CrisTim, a cumpărat în 2018 un conac în Chițorani (jud. Prahova) și 4 hectare de teren și s-a extins semnificativ și anul acesta, deschizând în luna iunie 16 bungalowuri de lux. În prezent, Casa Timiș înseamnă un domeniu de 140 de hectare, care cuprinde un complex turistic ce se întinde pe16 hectare, 70 hectare de viță-de-vie, 12 hectare de livadă, trasee de biciclete, locuri de joacă pentru copii, trei lacuri și teren de minigolf. „A avut o evoluție deosebită businessul. A devenit o zonă cu interes turistic ridicat și, de când am deschis noua facilitate, avem cu 30% mai mult public din străinătate”, a spus recent Cristina Timiș, fondatoare a CrisTim, în cadrul unui eveniment dedicat gastronomiei și vinului românesc.

Casa Timiș are un grad de ocupare de 80% la nivel de zi pentru toate facilitățile de cazare ale Casei Timiș, a precizat Radu Timiș Jr, CEO al CrisTim. El a menționat că vin mai mulți turiști străini, dar preponderent clienții lor sunt tot români. Ținta sa este promovarea în străinătate prin agenții de turism străine, de unde pot veni clienți cu venituri peste medie, care cunosc acest gen de turism. „Este o nișă aflată în faza incipientă la noi”, a precizat Radu Timiș Jr. Casa Timiș are un preț mediu de cazare de 150 euro/cameră, iar la un grad de ocupare de 80% în ultimele 3 luni a realizat încasări de 300.000 euro doar din cazare, potrivit calculelor Business Magazin. România a realizat 4,5 milioane de hectolitri (450 mil. litri) de vin, fiind unul dintre cei mai mari producători de vin din Europa și chiar din lume (situându-se în top 15 la nivel mondial). Cu toate acestea, mulți consumatori europeni, și nu numai, nu au auzit de vinurile românești, iar exportul a reprezentat nici 4% din totalul vinului realizat local anul trecut, conform calculelor ZF pe baza datelor Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri și Organizației Internaționale a Viei și Vinului. „Oenoturismul poate aduce la zeci de milioane de euro pentru România în viitor, în următorii 5-10 ani”, a subliniat Cezar Ioan – fondatorul Vinul.ro.

Inspirație italiană pentru vinuri românești

„Montalcino (regiunea în care se produce unul dintre cele mai renumite vinuri italiene, Brunello di Montalcino – n. red.), o regiune cu 5.000 de locuitori, atrage 200.000 de oenoturiști anual. Bolgheri, un sătuc toscan cu mai puțin de 150 de locuitori, atrage zilnic sute de vizitatori interesați de vinuri high-end din toată lumea și generează vânzări mai mari pentru cramele din zonă decât toată piața Japoniei. Nu există niciun motiv să nu poată fi replicată, la o scară mai mică, o astfel de poveste în Dealu Mare, regiune aflată la mai puțin de o oră de aeroport și la aproximativ o oră de Capitală”, spune Cezar Ioan, fondator al Vinul.ro.

El a fost inițiatorul proiectului Evadare în Dealu Mare, în urma unei discuții pe care a avut-o cu oenologul Gabi Lăcureanu. Ea își amintește că în primăvara lui 2019 i-a propus președintelui Asociației Profesionale Vitivinicole Dealu Mare (APV DM), Dumitru Vârgă, să organizeze un eveniment prin care să aducă turiști în vizită la crame, dar la momentul respectiv, propunerea nu a fost agreată. În decembrie, au reluat discuțiile, iar  un an mai târziu a apărut evenimentul denumit inițial „Weekend al sticlelor deschise în Dealu Mare ”, redenumit apoi în „Evadare în Dealu Mare”.  „La începutul lui 2020, ideea Evadării în Dealu Mare s-a cristalizat, fiind programată pentru iunie, de Rusalii, dar a apărut pandemia. În acest context, am pus cu toții pauză promovării evenimentului. (…) Am decis să organizăm totuși Evadarea în Dealu Mare, discutată anterior, în luna august, incluzând o componentă de donații din partea APV DM, iar un procent de aproximativ 15% din prețul biletelor a fost donat Spitalului din Mizil”, spune Cezar Ioan.

La prima ediție au participat aproximativ 250 persoane, care au bătut drumul până la podgoriile din Dealu Mare în autocare pe jumătate goale și au avut acces în grupuri foarte mici în crame, cu distanțare fizică și măști. În 2021, numărul vizitatorilor aproape s-a dublat, trecând de 450 de persoane, precizează inițiatorul proiectului. Ediția a III-a, cea de anul acesta, a fost programată inițial pentru final de iunie și ar fi urmat să aibă și o dimensiune artistică – un concert important la finalul zilei de vizitare a cramelor – dar, pe lângă perturbările pieței provenite din cei doi ani de pandemie și din criza containerelor au venit scumpirile la energie, războiul din Ucraina și un nou val de nesiguranță pentru piața din România. Astfel, Cramele din Dealu Mare s-au ocupat cu prioritate de propria supraviețuire economică, iar evenimentul a fost amânat până în octombrie. Astfel, în 22-23 octombrie, sunt așteptate circa 1.000 de persoane în vizită la cramele din aproprierea Capitalei. „Obiectivele evenimentului sunt promovarea generică a vinurilor din regiune, a numelui regiunii și a turismului legat de vin, cu scopul creșterii vânzărilor de vin și de stimulare a afacerilor locale de gastronomie și ospitalitate”, descrie Cezar Ioan rațiunea acestui eveniment. La ediția de anul acesta pot fi vizitate cinci trasee și 15 crame. Printre cramele ce-și vor deschide ușile pentru turiști se numără Domeniul Aristiței, Gramofon Wine, Crama Serve, Licorna Winehouse sau The Iconic Estate, parte a grupului Alexandrion. Companiile de față au suprafețe cultivate cu viță-de-vie între 4-6 hectare și 250 de hectare.

Top 10 producători de struguri din UE în 2021

Cel mai mare producător de struguri din UE este Italia, care atrage și cei mai mulți turiști în podgorii, mai ales în Toscana, cu o producție de 8,15 milioane de tone de struguri în 2021, urmată de Spania (6 mil. tone) și Franța (4,5 mil. tone), conform Eurostat, biroul european de statistică. La polul opus, printre cei mai mici producători se numără Olanda și Suedia. Producția totală a UE se ridică la 23,78 milioane de tone. România a avut o producție totală de struguri de 990.000 de tone în 2021, situându-se astfel pe locul al patrulea în topul celor mai mari producători din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat. Producția națională de struguri a crescut cu 6% anul trecut față de 2020, însă, în acest an, producătorii estimează o scădere de circa 30% din cauza secetei ce a afectat puternic toate culturile. În ceea ce privește comerțul strugurilor, România a importat struguri de 61 de milioane de euro în 2021 și a exportat de 0,4 milioane de euro, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. În 2021, în România erau 317 companii care cultivă struguri și au avut o cifră de afaceri de 900 de milioane de lei, în creștere cu 13% față de anul precedent, arată datele de la Registrul Comerțului. Cei mai mari producători de struguri și de vin sunt Cramele Recaș, Jidvei și Cotnari. Liderul pieței, Cramele Recaș, a avut o cifră de afaceri de 251,5 milioane de lei, mai mare cu 25% decât în anul precedent.