Care este noua preferință a românilor în materie de locuințe. De câțiva ani, nu mulți, se dezvoltă ideea complexului ca shaorma „cu de toate”

„Închis până trece balamucul”. Așa stătea scris, pe 1 noiembrie, pe geamul unui spațiu comercial din zona parcului Carol, căzut pradă succesiunii închidere-deschidere-închidere, aplicate din primăvară până acum, din cauza pandemiei. De această formă de „balamuc” suntem cu toții conștienți și o trăim fiecare în parte, într-un fel sau în altul. Pentru unii de pildă, el se traduce în haosul de acasă, unde mama, tata, copilul (copiii?), cățelul și/sau pisica încearcă să aibă loc cu toții laolaltă pentru activitățile indispensabile pe care fiecare trebuie să le întreprindă, fie ele job, școală online, cursuri de orice fel sau… nevoie de joacă.

Mai mult ca niciodată, balamucul e la el acasă peste tot, așa că a apărut nevoia de spațiu. Mai mult, mai mare, mai liber, mai liniștit. De zece ani încoace, poate și mai bine, piața rezidențială tot experimentează noi transformări – de la interes pentru locuințe mari, la disponibilitatea de a face un compromis pentru o locuință mai mică, dar mai centrală, apoi la „setea” de spațiu verde, chiar dacă la mai bine de o oră de oraș. De câțiva ani, nu mulți, se dezvoltă ideea complexului ca shaorma „cu de toate”: farmacie, grădiniță, școală, coafor, sală de sport, clinică medicală, supermarket. Cât mai aproape de scara blocului.

În ceva mai mult de un deceniu, din 2007 până în 2019, numărul apartamentelor nou-livrate cu două și trei camere, cumulat, s-a dublat. Dacă în 2007 au fost date în folosință 20.751 de apartamente cu două și trei camere, în 2019 numărul total a ajuns la 40.730, arată datele Institutului Național de Statistică, centralizate de Business Magazin. Acestea sunt, de altfel, „vedetele” pieței rezidențiale din ultima perioadă.

Acum, că pandemia a venit să mai schimbe niște obiceiuri, se vor schimba oare și preferințele locatarului-cap de familie din formula mamă-tată-copil-cățel/pisică?

„Sunt două mari variabile care influențează acum piața rezidențială: pandemia și dublarea plafonului pentru credite la locuințele noi. Prin faptul că oamenii vor avea nevoie de spațiu mai mare, de o cameră pe care s-o poată transforma în birou pentru a lucra de acasă, coroborat cu creșterea plafonului pentru locuințe, se va ajunge probabil la creșterea ponderii locuințelor cu trei camere”, spune Gabriel Voicu, condominium sales director la firma de consultanță imobiliară SVN România.

Gabriel Voicu, condominium sales director la firma de consultanță imobiliară SVN România
„Dublarea plafonului pentru locuințele achiziționate prin Noua casă va face să fie posibilă achiziția unor apartamente cu trei camere în zone semi-centrale, fapt care nu era posibil până acum. Astfel, va crește și apetitul dezvoltatorilor pentru a face asemenea tipuri de locuințe.”

Impactul se va vedea însă puțin în 2021 și mai puternic abia din 2022, pentru că până la livrare, dezvoltatorii trebuie să treacă prin etapele de autorizare și construcție.

„Dublarea plafonului pentru locuințele achiziționate prin Noua casă va face să fie posibilă achiziția unor apartamente cu trei camere în zone semicentrale, fapt care nu era posibil până acum. Astfel, va crește și apetitul dezvoltatorilor pentru a face asemenea tipuri de locuințe”, mai spune Gabriel Voicu.

Varianta modificată a programului Prima casă, redenumit Noua casă, stabilește dublarea plafonului pentru creditele destinate cumpărării de locuințe noi, până la 140.000 de euro, precum și triplarea avansului minim care trebuie plătit la bancă, de la 5%, la 15%. La celelalte categorii de locuințe care pot fi cumpărate cu credit prin programul Noua casă, plafonul maxim de credit urcă la 70.000 de euro, în timp ce avansul minim se menține la 5%.

Revenind la statistici, în 2019, locuințele cu două și trei camere au reprezentat 60% din totalul livrărilor, față de 44% cât a fost ponderea lor în 2007. Ca număr, vedem dublare. Ce a făcut ca numărul locuințelor noi cu două și trei camere livrate anual să se dubleze în decurs de aproximativ un deceniu?

„Comportamentul clienților s-a schimbat pentru că și oferta s-a schimbat. Și invers. Dezvoltatorii s-au orientat nu doar către ce și-ar dori clienții – evident, oricine ar vrea un spațiu cât mai mare în locuință –, ci și către ce își permit ei.” Așa se explică faptul că segmentul apartamentelor cu două camere este cel care a crescut cel mai mult în ultimul deceniu. În 2007, spre exemplu, cele mai multe locuințe finalizate aveau cinci camere sau mai mult, arată datele de la INS. Acum, acestea se află abia pe locul al patrulea.

Dulce, nouă casă

Pentru o familie la început de drum, fără copii, de cele mai multe ori, startul este dat fie de o garsonieră, fie de un apartament cu două camere. Există însă și excepții, iar Maria P. este una dintre ele.

„Am ales un apartament cu trei camere gândindu-mă că achiziționarea unei locuințe este o investiție pe termen lung. Nu oricine își permite să schimbe locuința odată la câțiva ani. M-am gândit bineînțeles la viitor și din perspectiva întemeierii unei familii și a apariției unuia sau a mai multor copii”, spune Maria.

Ea și soțul ei stau în zona nouă din Popești-Leordeni, orașul de lângă București în care se mută anual câteva mii de persoane, ca urmare a numărului mare de ansambluri rezidențiale care se dezvoltă acolo. Maria P. s-a mutat acolo în 2019, într-un complex rezidențial finalizat în același an.

„Cel mai important aspect de care am ținut cont atunci când am ales apartamentul a fost existența unei stații de metrou în zonă, pentru că Bucureștiul este un oraș extrem de aglomerat, iar din punctul meu de vedere, la ora actuală, niciun alt mijloc de transport nu este mai comod și mai rapid decât metroul. În al doilea rând, mi-am dorit ca apartamentul să fie într-un bloc nou. Am stat cu chirie în blocuri vechi și nu am mai vrut să mă confrunt cu problemele devenite deja obișnuite în București, legate de apa caldă sau încălzire. Mai mult, am considerat că voi fi avantajată și de faptul că mă pot muta imediat, fără să mai fie nevoie de renovarea spațiului.”

S-a ghidat însă și după un alt criteriu: în cartierul nou în care s-a mutat locuiau deja mai multe persoane apropiate ei, astfel că a putut să obțină de la ele feedbackuri relevante și reale referitoare la condițiile de locuire în zonă.

Mai important decât să fie poziționat central, pentru Maria a fost ca apartamentul pe care îl cumpără să fie spațios. Așa că acum locuiește în unul de 83 de metri pătrați, decomandat în așa fel încât spațiul de odihnă este amplasat într-o parte a apartamentului, iar livingul și bucătăria în partea cealaltă. Acum, odată cu pandemia, această „așezare” s-a dovedit a fi un avantaj.

„Lucrez de acasă încă de la jumătatea lunii martie și nu pot spune că m-am plictisit de apartamentul meu. Cred că perioada aceasta a fost benefică din punctul acesta de vedere, pentru că m-a ajutat să-mi dau seama că pentru perioadele pe care le petrec în București, apartamentul actual este tot ceea ce îmi trebuie. În weekend oricum fug în provincie, unde mă pot relaxa la țară, în casa și curtea bunicilor. Poate că dacă nu aș fi avut acest «refugiu» în afara Bucureștiului m-aș fi gândit la achiziționarea unei case în Capitală sau în împrejurimi”, spune Maria.