Care este modul nou în care angajații nemulțumiți, după ani de stagnare, decid să plece, deși nu au un loc de muncă mai bun care îi așteaptă?

Ai simțit vreodată că vrei să îți dai pur și simplu demisia? Fără a avea o ofertă mai bună care te așteaptă, ci doar pentru că vrei să demonstrezi ceva. Dacă da, trebuie să știi că nu ești singurul în această situație. Fenomenul „revenge quitting” devine tot mai popular în primele două luni ale anului 2025, pe măsură ce angajații nemulțumiți, după ani de stagnare, decid să plece nu doar pentru un salariu mai bun, ci și ca o formă de răzbunare față de angajatori pentru că simt că „merită mai mult”.

Potrivit celor mai recente date de la ivee.com, 28% dintre angajați vor să ia parte la „revenge quitting” în 2025. De asemenea, căutările pe Google pentru acest termen au crescut cu 234% în luna ianuarie, semn că tot mai mulți oameni iau în calcul această opțiune.

Deși fenomenul se răspândește în toate industriile, tinerii profesioniști, în special Generația Z, sunt cei care îl conduc. Ei sunt din ce în ce mai vocali cu privire la lipsa de recunoaștere, stagnarea în carieră și dificultatea de a menține un echilibru între viața personală și cea profesională. Mulți tineri din generația Z și mileniali își povestesc experiențele negative de la job sub hashtagul #revengequitting pe TikTok, Instagram sau LinkedIn.

Spre deosebire de „quiet quitting”, unde angajații rămân la joburile lor dar fără implicare activă, „revenge quitting” presupune mai degrabă o plecare strategică și cu o notă de răzbunare față de angajatorii care nu au oferit oportunitățile reale de dezvoltare promise la angajare. Pe scurt? Înseamnă să pleci într-un moment în care compania are nevoie de tine, spunând practic: „Dacă nu îți pasă de mine ca angajat, nu îmi pasă nici mie de tine șef / companie”.

Conform raportului Glassdoor Worklife Trends 2025, 65% dintre angajați se simt prizonieri în locurile lor de muncă actuale, iar mulți dintre ei văd anul 2025 drept oportunitatea perfectă pentru a-și lua „revanșa profesională”. Printre principalele motive se regăsesc salariile care au stagnat, lipsa de oportunități de avansare și un mediu de lucru toxic sau nesatisfăcător.

Se pare că femeile resimt aceste probleme mai mult decât bărbații. Un studiu realizat de AllBright arată că 43% dintre ele doresc să renunțe la locul actual de muncă, iar 73% sunt nemulțumite de progresul lor profesional. Cultura organizațională joacă un rol esențial în această decizie, deoarece mulți angajați încă se confruntă cu bariere sistemice în calea avansării lor în roluri de conducere.

Spre deosebire de „quiet quitting”, unde angajații rămân la joburile lor dar fără implicare activă, „revenge quitting” presupune mai degrabă o plecare strategică și cu o notă de răzbunare față de angajatorii care nu au oferit oportunitățile reale de dezvoltare promise la angajare.

Deși decizia de a rămâne într-o companie se leagă în mare măsură în salariu, acesta pare să nu mai fie un factor determinant. Pandemia a schimbat fundamental perspectiva asupra muncii, iar oamenii au devenit mai conștienți de impactul pe care acesta îl are asupra stării lor de bine. Astfel că, tot mai mulți angajați își doresc un mediu de lucru incluziv și unde se simt respectați, unde să nu fie discriminați sau marginalizați, să aibă flexibilitate în program și posibilitatea de a lucra remote sau hibrid, o cultură organizațională axată pe valori autentice, nu doar pe profit, precum și recunoaștere profesională și oportunități reale de avansare.

Căutarea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea personală este o consecință directă a conștientizării faptului că „hustle culture” (cultura muncii neîncetate) are un preț mult prea mare asupra sănătății mentale.

Desigur, specialiștii spun că decizia de a pleca nu ar trebui luată impulsiv, ci pe baza unei analize realiste. Aceștia recomandă să ne punem următoarele întrebări: jobul meu actual mă ajută să ating obiectivele profesionale pe care mi le-am propus pe termen lung? Ce anume de la locul de muncă actual mă face nefericit – salariul, echipa, cultura, lipsa posibilității avansării? Există soluții pentru a îmbunătăți situația actuală (discuții cu managerii, schimbare de departament etc.)?

Dacă jobul începe să afecteze negativ sănătatea mentală sau fizică, atunci plecarea devine o opțiune logică. Mai mult, dacă ai fost supus hărțuirii, discrimi­nării sau altor abuzuri, aceste lucruri sunt un semnal clar că trebuie să cauți ceva mai potrivit așteptărilor tale, recomandarea tuturor specialiștilor fiind să faci demersurile necesare pentru propria bunăstare.

Dincolo de numele pe care îl poartă, „revenge quitting” nu ar trebui să devină totuși un act personal de răzbunare pură. Piața muncii din 2025 pare să ofere multe oportunități, dar într-un context economic ușor instabil, iar în continuare o schimbare de job necesită timp și energie, atât din partea aplicantului, cât și din partea posibilului angajator. Deci dacă vrei să iei parte la „revenge quitting”, poate ar fi bine să ai și planul B.   

Oana Ioniță este social media manager BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium