Care este compania din România care tocmai a anunțat că va face investiții de 1 miliard de euro. Investiția poate transforma un oraș întreg și să îl pregătească pentru un viitor mai bun

Industria grea, metalurgia, și-a făcut un renume ca fiind o industrie murdară, poluantă, de care tinerii fug. În contextul în care tot continentul european se  vorbește despre combaterea schimbărilor climatice prin reducerea amprentei de carbon, și industria europeană și românească trebuie să țină pasul cu trendul. Este o misiune grea, din care derivă multe întrebări: cât costă și cine își asumă costurile înverzirii industriei? Cine finanțează și cum va mai fi competitivă industria europeană?

Uniunea Europeană are ambiția de a deveni neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050, adică emisiile de dioxid de carbon să fie la nivelul la care să nu afecteze mediul înconjurător. „Ambiția noastră este de a fi neutri din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, nu până în 2050, ci până în 2030”, spune Sandip Biswas, CEO al Primary Mining la Liberty Steel Group, unul dintre principalii jucători europeni din siderurgie și din care face parte și combinatul siderurgic de la Galați. Liberty, proprietarul combinatului din Galați, vrea să producă local oțel, printr-un proces care să nu polueze.

Provocarea este mare, pentru că în acest moment Galațiul încă produce oțel și produse din oțel în furnal, folosind cocs. Este nevoie, așadar, de cuptoare noi, alimentate de energie verde. De ce este însă nevoie, concret, pentru a produce oțel verde, așa-numitul „greensteel”, la Galați? De bani, în primul rând. „Am anunțat deja un program ambițios greensteel, în valoare de aproximativ 1 miliard de euro, care va reduce intensitatea carbonului din producția de la Galați la aproximativ 0,3 tone pe tona de oțel produs. Acest lucru reprezintă în sine o reducere de peste 80%”, spune Ajay Aggarwal, președintele Liberty Steel Europe.

În al doilea rând, este nevoie de o sinergie între autorități, dar și cu mediul de învățământ. Cheia este, în primul rând, producția locală de hidrogen, care să alimenteze consumatori mari, precum facilitatea de producție de la Galați. „Noi acționăm deja prin lansarea Academiei Greensteel și a Fundației GFG aici, în România, pentru a pregăti angajații din industria siderurgică pentru viitor și pentru a atrage tineri talentați într-o industrie nouă și ecologică. Dar avem nevoie de mai multe astfel de inițiative pentru a crea masa critică de specialiști tehnici necesari, pe măsură ce ne îndreptăm spre un viitor al hidrogenului verde, ecologic”, mai spune Sandip Biswas.

„Aici, în regiunea Galați, putem produce hidrogen verde  și prin alimentarea unităților noastre siderurgice în mod direct putem evita problemele de depozitare și transport. Acesta este motivul pentru care ne concentrăm astăzi pe dezvoltarea Galațiului într-un Green Valley.”

Sandip Biswas, CEO, Primary Mining, Liberty Steel Group

Hidrogenul verde, despre care vorbesc industriașii, se obține prin procesul numit electroliza apei. Practic, curentul electric trece prin apă și desparte moleculele de oxigen de cele de hidrogen. Pentru acest lucru este nevoie însă de energie electrică, de asemenea verde, cum sunt centralele eoliene. Și aici Galațiul și regiunea au un potențial mare, pentru că sunt favorabile condițiile meteorologice.

Lăcrămioara Diaconu-Pințea, country manager la OX2, care are în derulare proiecte eoliene cu o putere instalată de 600 MW, inclusiv la Galați, a detaliat avantajele Galațiului din punctul de vedere al unui dezvoltator de proiecte de energie eoliană. „Galați-Brăila este o regiune foarte bună de vânt, o regiune cu infrastructură bună, relativ aproape de Constanța, deci transportul turbinelor va fi unul mai facil decât dacă ne gândim la Botoșani sau alte zone mai îndepărtate ale țării. Clar sunt multe elemente care se încheagă și vedem o colaborare foarte bună cu autoritățile”, a spus Lăcrămioara Diaconu-Pințea.

Este foarte important ca, cel puțin în prima fază, producția de hidrogen să se realizeze aproape de locul de consum, pentru că una dintre cele mai mari  provocări pentru tehnologia hidrogenului este transportul acestuia. Și din acest punct de vedere Galațiul joacă un rol central, aici fiind combinatul siderurgic, spun specialiștii din piață. „Galațiul are o șansă foarte bună să fie cel puțin într-un top 3 al dezvoltatorilor din România, pentru că are potențialul cel mai mare de cerere de hidrogen curat din România la nivel de monoindustrie. Dacă vorbim de hidrogen, este  foarte important să pleci cu zone care au concentrată o cerere mare, aceasta este cheia pornirii proiectelor de hidrogen”, spune Cătălin Stancu, associated senior la Horvath, care este implicat și în strategia de adoptare a energiei hidrogenului în România.

Conceptul de Hydrogen Valley reprezintă o zonă geografică unde există producție de hidrogen, dar care este și locul de consum pentru cea mai mare parte a acestuia. De asemenea, în tot acest ecosistem nu poate lipsi partea de producție de energie verde, pentru că producția de hidrogen curat are nevoie de o cantitate considerabilă de energie. „Galați are zonă liberă și dacă avem hidrogen aici, avem oțel verde aici, împreună cu orașul îi putem convinge pe clienții noștri să vină în Zona Liberă să creeze locuri de muncă să crească eocnomia în această zonă și efectul pe lanț va fi imens. Doar pentru că nu poți lua hidrogenul, va trebui să vii aici”, a mai spus Ajay Aggarwal.

De asemenea, se pune și întrebarea cine și cum finanțează proiectele. Lara Tassan Zanin, head of group office în România la Banca Europeană de Investiții, a spus că finanțatorii sunt gata să pună banii pe masă pentru proiectele verzi și BEI chiar a dat o finanțare de 750 mil. euro pentru un asemenea proiect. „Ce face BEI pe oțel verde, într-adevăr rămânem dedicați să sprijinim tranziția verde, inclusiv în acest sector important pentru Europa, iar la finalul anului 2022 am acordat un credit de 750 de milioane de euro pentru un producător de oțel suedez, care produce cu ajutorul hidrogenului verde. Proiectul va ajunge până în 2025 să producă 2,5 milioane de tone de oțel verde pe an, urmând să dubleze capacitatea până în 2030”, a spus ea. De asemenea, este și varianta finanțării prin schemele de sprijin de la nivel național, sau prin fondurile europene dedicate tranziției verzi. Florin Spătaru, ministrul economiei, a spus că pentru sectorul siderurgic din România există o schemă de ajutor de stat de 500 de milioane de euro: „În jurul acestui concept de hi­dro­gen se creează un adevărat lanț de valoare care duce la dezvolta­rea zonei, care duce la crearea unor ecosisteme. Cifra de afaceri și PIB-ul zonei va crește substanțial. Galați – Brăila este un pol aproape de Dunăre, putem să folosim Dunărea ca un canal de transport“, a spus el.   

„România are un potențial enorm de a deveni principalul producător de hidrogen din Europa, iar Galațiul s-ar putea afla în centrul acestui program. Ne dorim să fim parte integrantă a viitorului verde al Galațiului și al comunității locale.”

Ajay Aggarwal, președinte, Liberty Steel Europe