Care este cel mai SĂRAC JUDEȚ din România. Aici angajații sunt plătiți mai prost ca oriunde în țara noastră

Economia locală are peste 5,5 milioane de contracte de muncă înregistrate în REVISAL, iar dintre acești salariați aproape 1,58 de milioane de angajați câștigă salariul minim pe economie. În contrast, doar 236.787 dintre ei aveau un câștig lunar brut de peste 10.000 de lei. În afară de zona București-Ilfov, județul Timiș are cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim pe economie. La polul opus, salariile de 10.000 de lei și peste sunt cel mai des întâlnite în București și Cluj.

Mai mult de 5,5 milioane de contracte de muncă sunt înregistrate în REVISAL, registrul care ține evidența numărului de salariați din economia locală. Dintre acești angajați, aproape 1,58 de milioane câștigau fie salariul minim pe economie de 2.300 de lei brut, fie cel de 2.350 de lei brut pentru angajații cu studii superioare sau 3.000 de lei brut, salariul minim stabilit de lege pentru angajații care lucrează în industria construcțiilor la data de 23 februarie 2021, conform datelor de la Inspecția Muncii.

Salariul minim brut pe economie a crescut la  2.300 de lei în ianuarie 2021, astfel că oamenii primesc 1.386 de lei „în mână“, cu 40 de lei mai mult decât în 2020. În 2021, tariful orar crește la 13,583 lei pe oră de la 13,327 lei/oră în 2020 pentru un program complet de lucru. Din totalul contractelor de muncă plătite cu salariul minim, 1,14 milioane erau înregistrate cu valoarea salariului minim brut pe economie de 2.300 de lei, 115.290 de contracte sunt pe salariul minim brut de 2.350 de lei, iar 320.726 de contracte de muncă aveau o valoare a salariului lunar brut de 3.000 de lei, conform sursei citate.

„Contractele de muncă înregistrate în Registrul General de Evidență a Salariaților în format electronic conțin, conform HG. nr. 905/2017, art.3, lit. h), următoarele date: salariul de bază lunar brut, precum și indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 53/2003 republicată, cu modificările și completările ulterioare”, răspunde solicitării trimise de Ziarul Financiar Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat în cadrul Inspecției Muncii. Astfel, rezultă că salariile înregistrate în REVISAL conțin atât salariul de bază, cât și sporurile permanente pe care le primesc angajații. Pe industrii, cele mai multe contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie au fost în construcții, transporturi rutiere de mărfuri și în comerț cu amănuntul.

„Aproape 30% dintre angajați sunt plătiți cu salariul minim pe economie, fie că au studii superioare sau nu. Chiar dacă salariul minim s-a majorat și anul acesta, numărul lor rămâne unul mare. Pe de-o parte, există mulți muncitori necalificați care sunt plătiți cu minimum mai ales în zonele mai sărace ale țării și pe de altă parte, încă mai există angajatori care plătesc minimul pe economie, dar în realitate angajații primesc mai mult în mână la negru. Asta se întâmplă în general în companiile unde nu există o susținere financiară mare sau o profitabilitate substanțială și nu își permit să plătească taxe mari la stat”, spune Sorina Faier, Managing Partner al companiei de recrutare Elite Searchers. Oana Botolan Datki, Managing Partner la Cteam Human Capital, o companie de consultanță în domeniul resurselor umane, crede că în anumite industrii numărul angajaților care lucrează pe salariul minim este mare pentru că aceștia ocupă posturi necalificate, posturi care nu sunt plătite foarte bine.

„În principiu, salariile aflate la nivelul salariului minim pe economie se întâlnesc la angajările pe posturi necalificate, iar acestea sunt în mare parte în domenii precum producție, logistică, construcții, comerț, transport etc. Este firesc ca în aceste industrii cel mai mare număr de angajați să ocupe posturile necalificate sau similar, care presupun venituri în zona salariului minim. Aș preciza și faptul că în afară de salariul de încadrare, posturile la care fac referire presupun și un număr considerabil de prime fixe cât și prime variabile (lunare, trimestriale sau chiar anuale) și întregesc sumele totale încasate lunar”, a explicat Oana Botolan Datki. Sorina Faier crede că industriile care au cei mai mulți angajați plătiți cu salariul minim pe economie au ajuns la numărul acesta de astfel de contracte pentru că o mare parte dintre angajați sunt din categoria celor necalificați sau sunt industrii cu o nevoie mare de roluri entry level care nu necesită experiență, dar sunt plătite conform organigramei. „Pe lista acestor domenii se mai adaugă: producția cimentului, producția varului și ispsosului și producția altor produse din minerale nemetalice (bitum, smoală etc.). În anumite condiții, aceste domenii vor avea și reduceri de taxe și impozite pe muncă”, explică ea.

La finalul lunii ianuarie, președintele Senatului, Anca Dragu, declara că este posibil ca impozitul zero pe salariul minim să devină realitate în circa doi ani, dar doar după finalizarea unui studiu de impact și atunci când veniturile bugetare și creșterea economică permit. În afară de București și Ilfov, cele mai multe contracte cu salariul minim pe economie au fost înregistrate în Timiș, Bihor, Cluj, Argeș, Constanța, Prahova, Suceava, Iași, Maramureș și Dolj.  „Din punctul de vedere al regiunilor menționate, acestea sunt exact zonele în care industrii precum logistica, producția și construcțiile și chiar retailul au volume mari de angajați în posturi de execuție. Activitatea din aceste domenii presupune un număr mare de angajați pe posturi de operatori sau lucrători necalificați sau ușor calificați, iar procentual, aceștia reprezintă peste 60-70% din totalul angajaților unei companii din aceste industrii”, este de părere Oana Botolan Datki. Sorina Faier crede că principalelele motive pentru care aceste județe au cel mai mare număr de angajați cu salariu minim sunt legate de lipsa infrastructurii, educația slabă, lipsa muncitorilor, precum și absorbția scăzută a fondurilor europene pentru dezvoltare.

„Infrastructura și educația sunt esențiale pentru atragerea investițiilor și crearea de locuri de muncă cu salarii mai mari”, spune ea. Județele cu cele mai puține contracte de muncă plătite cu salariul minim pe economie au fost Mehedinți, cu 11.967 de angajați plătiți astfel, Covasna – 13.878, Tulcea – 14.204 și Giurgiu cu  14.836 de contracte pe salariul minim pe economie. La polul opus, doar 236.787 de angajați aveau un câștig lunar brut de peste 10.000 de lei, conform datelor de la Inspecția Muncii. Salariile de 10.000 de lei și peste sunt cel mai des întâlnite în București – 127.232 de contracte înregistrate, Cluj – 20.458, Timiș -14.841, Ilfov – 9.755 și Iași, cu 7.099 de salarii brute de 10.000 de lei sau mai mari. „Orașele mai sus menționate au fost și continuă să fie printre fruntașele salariilor mari datorită multitudinii de companii multinaționale și românești care s-au tot dezvoltat și implicit au tot creat noi locuri de muncă, promovându-i pe cei vechi și crescându-le salariile. Contează foarte mult: infrastructura, investițiile, centrele universitare. În aceste orașe există multe companii de IT, clinici și spitale private, firme de intermediere de activități monetare care se tot dezvoltă și implicit salariile cresc. Totodată, dezvoltarea mediului de afaceri și investițiile din fonduri europene au crescut și nivelul de trai și diversitatea socio-culturală, prin urmare au devenit tot mai atractive pentru români, dar și pentru străinii care vor să înființeze un business nou sau să se extindă și se pare că județele mai sus menționate sunt cele mai atractive din toate punctele de vedere”, crede Sorina Faier.

Județele care au cei mai puțini angajați cu salarii lunare brute de 10.000 de lei sau mai mari sunt Mehedinți – 460 de contracte de muncă, Caraș-Severin – 493, Ialomița – 510, Vrancea – 511 și Tulcea, cu 514 de astfel de contracte de muncă, conform informațiilor de la Inspecția Muncii. La nivel de industrii, salariile de 10.000 de lei sau mai mari sunt cel mai des întâlnite în companiile care au activități de activități de realizare a softului la comandă, activități de asistență spitalicească, alte activități de intermedieri monetare, activități de consultanță în tehnologia informației sau activități de editare a altor produse software. „Evident că în industrii în care posturile presupun o calificare foarte specifică și studii superioare, cât și senioritate în anumite domenii, salariile vor începe de la un nivel competitiv al pieței pentru astfel de posturi. Când ne uităm la valorile medii ale salariilor din industrii ca IT, farma, este firesc ca media să fie mult mai ridicată pentru că specialiștii din aceste domenii sunt la un nivel salarial în continuă creștere, care se cumulează cu salariile posturilor de management și top management, influențând deci valoarea medie ridicată în aceste cazuri”, explică Oana Botolan Datki. Printre sectoarele economiei care au circa 1.000 de contracte de muncă plătite cu un salariu lunar brut de 10.000 de lei sau mai mare sunt fabricarea subansamblurilor electronice (module), activități ale băncii centrale naționale, transporturi rutiere de mărfuri, învățământul secundar general, precum și cea de activități de contractare, pe baze temporare, a personalului, conform sursei citate.