Care este cel mai nou pariu al primului român care a cucerit Silicon Valley și a contribuit chiar și la inventarea DVD-ului

Unul dintre cei mai prolifici antreprenori români din domeniul tehnologiei, George Haber, care a construit mai multe afaceri în Silicon Valley și le-a și vândut, pariază acum pe ZenAIos, o aplicație destinată domeniului medical care integrează inteligența artificială. Povestea noului pariu a început în urmă cu mai bine de doi ani, iar potențialul pe care îl vede George Haber este de ordinul miliardelor de dolari. Cum vrea să ajungă acolo, povestește chiar el.

„Ai AI sau nu AI? Cine vede inteligența artificială ca o oportunitate o să fie un driver al schimbării. Cine vede AI ca pe o amenințare o să se bage sub pământ ca șobolanii, dar n-ai cum să te ascunzi. Cred că rolul media este să nu speriați oamenii de lucruri care sunt inevitabile. Și chiar numele «inteligență artificială» e greșit și înșelător. Dacă ne gândim un pic, nu este artificială. Este adunătura întregii științe și cunoștințe umane pe care le citește, le procesează, la care ne dă acces supersimplu și foarte precis”, spune George Haber. El precizează totuși că răspunsurile oferite de AI sunt condiționate de felul în care sunt adresate întrebările. În opinia lui, mai potrivită ar fi formularea de inteligență augmentată sau accesibilă. „Și dacă ne uităm la ea ca atare, numai este așa de înspăimântătoare. Mai ales pentru oamenii care asociază artificialul cu plasticul, mâncarea stricată, roboții și chestii negative”, adaugă antreprenorul. Vorbește animat, gesticulează rezervat, își presară discursul cu glume, pilde și amintiri din diverse perioade ale vieții. Până să demareze proiectul actual, s-a implicat în conferințe legate de sănătate, a făcut consiliere pentru companii (de pildă pentru Bitdefender a fost executive chairman USA & special adviser, conform profilului LinkedIn), și spune că s-a ocupat de cei cinci copii cu vârste cuprinse între 40 de ani și 11 ani. S-a mutat din Silicon Valley și locuiește lângă Washington, iar în România vine de câteva ori pe an.

„De fapt oamenii sunt artiștii care au creat această minune de AI și ce am descoperit în ultimii 4-5 ani este că adunăm toate cunoștințele într-o bibliotecă digitală, într-un mod în care accesul este instantaneu. Comunicarea noastră cu bibliotecara se poate desfășura într-un limbaj simplu sau sofisticat. Cine dă acces la toată informația? Am ajuns în Rai, unde nu este diferență de acces între cei bogați care pot să-și permită să-și trimită copiii la cele mai bune universități din lume și un copil sărac din mijlocul unui sat în România sau din Africa, care doar cu internet sau telefon poate avea acces la aceeași informație.” Antreprenorul punctează că de-a lungul evoluției omenirii au fost perioade în care barierele între clasele sociale au căzut din cauza tehnologiei. Haber indică drept primă barieră depășită inventarea scrisului. Apoi, momentul în care Gutenberg a inventat presa tipografică, iar știința a devenit accesibilă, pentru cei care își permiteau să cumpere o carte și care aveau și educația să știe să citească și eventual să scrie. Alt pas important a fost apariția internetului. „Căderile acestor bariere au avut implicații majore – progres sau regres? – au căzut imperii, s-au creat industrii, apoi altele s-au prăbușit.”

Antreprenorul român care a construit afaceri în Silicon Valley – și s-a îmbogățit de pe urma lor – spune că momentul actual este mai important decât apariția motoarelor de căutare, care au oferit acces la anumite informații. „Și așa fac bani, dar nu vreau să vorbesc prea mult. Este unul din subiectele cele mai dureroase pentru mine, cum în Silicon Valley, Raiul pe Pământ în high tech, a devenit o metodă de a înrobi populația și de a ne vinde slăbiciunile la advertiseri – Facebook, Google și alte companii.” Haber spune că vorbește despre AI de zeci de ani; „Eu cumva vedeam acest moment în care această adunătură de informație pe care Google o citea, toate celelalte companii de web, ajungea să fie agregată, înțeleasă și adusă în fața lumii”.

Prin urmare, acum oricine are acces instantaneu la o bogăție de informații, dar există o frică enormă legată de efectele pe care le va produce această nouă revoluție tehnologico-informatică. Iar fondatorul ZenAIos identifică două tendințe. Pe de o parte există cei care se sperie de deep fake, pentru că devin accesibile lucruri care pot avea urmări periculoase. „Eu cred că dacă ne gândim foarte simplu, totul e fake. De pildă când facem o poză, încercăm să arătăm cât mai bine, zâmbim. Poate nu suntem deep fake, dar cu siguranță îmbunătățiți. Deep fake este o exagerare a ceea ce este neobișnuit. O să ne obișnuim și se va crea un echilibru.”

O altă sursă de frică este schimbarea, în general, punctează omul de afaceri. Iar lumea se schimbă, cu o viteză absolut neconceput. „Accesul la informație creează același impact cu ce s-a întâmplat la momentul Gutenberg. Orice copil genial cu acces la AI poate să obțină aceleași rezultate pe care le are un profesor de la Harvard. Ce va însemna asta în viitor? Nu numai că nu știu, dar cred că nimeni nu știe. S-ar putea să fie revoluții ca în 1848. Sper că nu. Dar chiar dacă se întâmplă, o să se așeze praful și se vor calma lucrurile, o să fie bine. Eu căutam o nișă în care schimbarea adusă de AI să producă beneficii imediate pentru populație. Dacă vă uitați la bugetul Americii, aproape 20% din ce recunosc ei din buget se duce pentru sănătate.”

Tot el povestește, mai în glumă, mai în serios, că a formulat trei legi, legile lui Haber. Prima datează de prin ’80, când a spus că „dacă se poate face un software, se va face”. Așa a clădit prima companie, care a plecat de la compresia pentru filme și a implementat-o pe calculatoare. Compania CompCore Multimedia s-a dezvoltat și a fost vândută pentru 186 de milioane de dolari, care astăzi înseamnă cel puțin de zece ori mai mult, evaluează acum Haber. „Cel puțin în putere de cumpărare. A fost un succes enorm. Eu ca om mă uit și la ce am câștigat și ce am pierdut. A fost și cel mai mare eșec din viața mea. Fiindcă dacă nu vindeam compania puteam să devin Amazon Prime, Netflix sau orice companie platformă de distribuție a conținutului către utilizator. Noi am vândut-o ca tehnologie, pentru ca cei care fac platforme de distribuție să poată să le construiasă.” A mai construit și vândut și alte afaceri de-a lungul timpului iar la un moment dat BUSINESS Magazin l-a prezentat într-un material de copertă drept cel mai bogat român din SUA, cu o avere estimată la 100 de milioane de dolari. George Haber evită însă să ofere orice fel de reper în privința avuției sale, punctând că a trecut printr-un divorț, iar de-a lungul timpului a făcut tot felul de investiții, unele inspirate, altele mai puțin. În relație directă, și câștigurile sau pierderile. Acum are o companie de investiții, CrestaFund, și investește doar în lucruri în care se implică personal. „Este o lecție învățată în urma zecilor de milioane despre care s-au dus în aer, pe care le-am investit în companii despre care mi s-a povestit o poveste frumoasă. Suna bine, dar execuția a fost diferită sau s-a schimbat piața. Zeci de investiții, unele au produs mai mult, altele mai puțin.”

„Proiectul are așadar costuri cu oamenii, de development și trebuie să câștigăm și bani. Eu cred că este compania care o să ajungă pe bursă la o valoare de miliarde de dolari.” – George Haber, antreprenor

Focus pe domeniul medical. De la ce a plecat ideea acestei aplicații? În urmă cu mai bine de doi ani, când participa la o conferință despre viitorul în sistemul de sănătate, la Oradea, Haber își expunea ideile despre cum ar putea fi folosită inteligența artificială și tuturor li se părea amuzant, așa că s-a ambiționat. „Construcția, arhitectura, a durat cam doi ani, pentru că am plecat de la o idee care a suferit modificări în urma discuțiilor cu experții. Am vorbit cu experți în domeniul de tehnologie, din companii imense din lume, cu doctori care sunt geniali și nebuni ca și mine, cu viziune de schimba lumea.” Și-a dat seama pe parcurs că ideea inițială cu care a plecat a drum are nevoie de modificări, pentru că unele lucruri nu funcționează, iar altele au nevoie de altă abordare. Astfel încât schimbări au fost făcute până în urmă cu câteva săptămâni.

În sistemul de sănătate a văzut Haber cea mai mare posibilitate de a face o schimbare cu ajutorul IA. „Ce este sistemul de sănătate astăzi? E un dezastru, e un haos nebun în care nimeni nu este mulțumit – nici pacientul, nici spitalul, nici guvernul, nici companiile.” Astfel că s-a gândit că AI ar putea să medieze necesitățile și ceea ce se poate face. „Dacă vezi, înțelegi și vrei, poți să rezolvi.” În urmă cu câteva luni, a făcut o prezentare în cadrul unui eveniment legat de sănătate și a spus că lucrurile pot fi făcute de zece ori mai eficient și de 100 de ori mai plăcut. „Au râs. Și în ultimele trei luni am făcut-o, am rezolvat-o, funcționează, prin simplul mod de a ne uita la principiile de bază. Sunt trei actori în acest sistem. Primul este pacientul. Interesul lui primordial este să vorbească cu cineva care poate să îl ajute ca să-și rezolve problemele, fie ele reale sau fictive.”

Cel de-al doilea actor important în sistemul de sănătate este medicul căruia îi trebuie resurse, medicamente ș.a.m.d. Ce vrea? Medicul vrea să fie informat, să nu fie bătut la cap, să nu fie întrerupt cu birocrație, să scrie, să citească. Astfel încât ZenAIos are un modul pentru medic în care el nu mai trebuie să scrie, nu mai trebuie să facă raportări. „Tot ce se întâmplă în timp ce profesează este capturat și prezentat de program în birocrație. Mai important, medicul trebuie să aibă un backup. De exemplu, un caz care e mai ciudat. Trebuie să înțeleagă cum poate de fapt să-și dea seama dacă boala e cauzată de A, B, C sau D, bazat pe vârstă, localitate. Sunt statistici totale pe care ZenAIos le pune la dispoziție. Dacă leșină un copil înseamnă altceva decât dacă leșină o persoană la 60 de ani sau o doamnă însărcinată. Cauzele pot să fie foarte diferite. Orice doctor, oricât de bun ar fi, la un moment dat are nevoie să se consulte cu altcineva. ZenAIos oferă acest acces la consultare instantaneu”, povestește Haber. Al treilea actor implicat, continuă antreprenorul explicațiile, este facilitatorul – spitalul, sistemele de sănătate care plătesc pentru aparatură, clădiri, elicoptere, să colaboreze. „Este un dans în trei, simplificat, secretizat, eficientizat.”

Un mare plus oferit de aplicație este pentru aparținătorii pacientului, care pot afla informații oricât de detaliate despre subiectul care îi interesează. „Poate nu poți să eviți realitatea, dar cel puțin o înțelegi.” În modulul de manager al aplicației, există o imagine de ansamblu – ce a cerut pacientul, ce a făcut doctorul, care au fost și cum evoluează costurile, să ajute, să vadă unde se complică lucrurile. Aplicația promite o vizibilitate completă a fiecărui și oricărui caz. Ceea ce antreprenorul descrie drept „starea de zen la puterea AI” este de fapt un program de operare. Primul pas este aplicația pentru medicină, dar rețeta se poate translata pentru management de orașe, pentru coordonarea circulației, „cu AI este ca și cum ai fi omniprezent. Într-un fel, AI-ul ne ne dă putere de zeitate, fiindcă vedem tot, înțelegem tot”.

În acest moment în proiect este implicată „o trupă enormă” (râde Haber) de vreo zece oameni, dintre care doi medici. Dar fără AI ar fi fost nevoie de 1.000 de oameni. „Asta înseamnă să folosești inteligența pentru a face lucruri inteligente.”

Planurile pentru ZenAIos se referă la implementarea sa în două spitale în viitorul imediat, după care în toată țara, următorii pași fiind Europa și apoi America. Este o aplicație web based, care poată fi accesată de pe telefon, poate fi instalată în spital, de exemplu, pot să folosească modulul de pacient pentru rezervări pe website-ul lor, sau în aplicație. Haber dă detalii că acest sistem de operare poate fi aplicat în orice arie a unui spital, poate fi folosit de pe orice terminal cu acces la internet, fiind necesar doar accesul la date conforme GDPR. ZenAIos poate face cam orice în această sferă, de la înregistrarea unei programări până la rezervarea unei săli de operații pentru o urgență.

Medicii care doresc să folosească ZenAIos trebuie să pornească aplicația, la intrarea în spital, cu autentificare. Mai departe, tehnologia se ocupă de partea birocratică, se poate ocupa de programări, poate oferi recomandări. Pe o tabletă poate interveni și ilustrația, în cazul în care este solicitată. „În viitor o să arătăm cum o să opereze dacă cumva medicul nu este de specialitate, dar vrea să salveze o viață. ZenAIos îi poate arăta care sunt pașii.”

Antreprenorul vede România ca pe un pionier în acest domeniu, pentru că poate să atragă faimă mondială implementând acest sistem, care poate fi folosit și la o clinică particulară cu un singur medic care vrea să-și automatizeze accesul, rezervările și partea birocratică. Întrebat despre rolul asistentei, Haber spune că acesta nu dispare, dar ea se poate ocupa de alte lucruri – să stea de vorbă cu pacientul, de pildă. „Asistenta poate să fie mai creativă, să pună întrebări, să ajute când vine pacientul, să știe dacă acestuia îi place ceaiul sau cafeaua. Revoluțiile industriale nu au eliminat oamenii, au schimbat jobul pe care îl făceau aceștia. În agricultură când a apărut tractorul unii oameni a trebuit să se recalifice.”

Care sunt costurile? „Trebuie să fim o companie profitabilă. Costurile, cred eu, sunt o zecime din cele pe care le are acum orice spital, cu diferite software-uri care ar putea să ajungă în zece ani să facă ceva similar. Marele câștig imediat ar fi salvarea de timp și de consum, ca atât pacienții cât și doctorii să fie mulțumiți. Există un cost pentru a ne integra în sistemul spitalul, avem un cost pentru a ține datele local, nu vreau să intru prea mult în detalii, că sunt sunt anumite informații care nu pot să iasă din spital sau din țară. Acestea trebuie stocate, cu toate regulile.” Proiectul, care va fi marketat ca un SaS, are așadar costuri cu oamenii, de development și trebuie luat în considerare și câștigul. „Cum stabilim rata noastră de profit? E foarte simplu. Dacă o facem prea scumpă, invităm competiția, ne facem dușmani. Dar dacă o facem prea ieftină, murim de foame. O să găsim echilibrul. Din discuțiile cu diferite spitale, acestea ar face economii, reducând costurile cu 90%”, adaugă Haber.

Rezultatele se pot vedea în câteva zile sau săptămâni. Povestește că a prezentat aplicația la unul din spitalele mari din Transilvania. „La început au fost rezervați, apoi într-o sală de conferințe au fost prezenți toți doctorii, șefii de secții, mai tineri, mai în vârstă, și nu le-a venit să creadă. Aceasta este doar o nișă, folosind ceea ce noi numim de fapt un agent inteligent. Nu e GPT care face treaba aici. GPT e doar o mică parte din acest agent inteligent, care folosește inteligența la care are acces, plus învățarea locală (ca să nu trebuiască să te duci tot timpul la unchiul Chat ca să-l întrebi), plus regulile locale (practicate în toate spitalele). Dar la orice lucru în viață, dacă fundația e bine gândită și solidă, e ușor să faci modificări. Noi acolo am stat, la construirea acestei fundații, mai mult decât la implementare.”

Formula pe care o crede câștigătoare în ce privește implicarea oamenilor în proiectul său, în care investiția până acum a fost de câteva sute de mii de dolari, este de implicare cu pachet de acțiuni. „Lecția mea de viață este că trebuie să le dai incentive tuturor oamenilor care participă la proiect. Toți oamenii cheie au acțiuni în companie, care eu sper să valoreze miliarde de dolari. Acum sunt zece oameni cheie. Salariul este o chestie cu care te obișnuiești foarte repede. S-a dublat salariul, ai luat o casă un pic mai mare, mai iei o mașină, te duci într-o vacanță, iar nivelul de satisfacție ajunge repede la același nivel. Când o companie este cumpărată sau este listată la bursă și ai acțiuni, viața se schimbă radical. Filosofia mea a fost că retribuția unei persoane este direct proporțională cu ce face persoana în companie.”

Încă din perioada liceului a căutat să facă altfel lucrurile; povestește că a avut prima discotecă din Oradea, unde veneau colegii de clasă. „Iau decizii foarte necalculate, intuitiv și impulsiv. Dar această investiție în ZenAIos o simțeam deja de câțiva ani. Cred că este compania care o să ajungă pe bursă la o valoare de miliarde de dolari,” conchide George Haber.   

BIO

►— Născut la Oradea, în 1954, George Haber a experimentat încă din vremea liceului antreprenoriatul, încropind prima discotecă din oraș, la care veneau colegi de-ai săi. Când era în clasa a XI-a, cânta într-o trupă rock, alături de actorul Adrian Pintea.

—► După terminarea liceului a emigrat în Israel, unde a absolvit Facultatea de Electronică în cadrul Universității Techion din Haifa și a plecat în Silicon Valley, unde a lucrat vreme de câțiva ani în companii americane.

—► A început prima sa afacere CompCore Multimedia, care la sfârșitul anilor ’90 a fost cumpărată de Zoran, un important furnizor de tehnologie pentru divertismentul digital, cu 186 milioane de dolari.

—► A doua afacere înființată a fost GigaPixel, pe care a început-o cu 6 milioane de dolari obținuți de partenerii de la Silicon Graphics (SGI). Și această companie a vândut-o, pentru 180 milioane dolari, companiei 3DFx, preluată apoi de Nvidia.

—► Și următorul start-up, Mobilygen, l-a vândut, după numai cinci ani de activitate, în octombrie 2008, pentru 33 milioane dolari. În aprilie 2009 era implicat în CrestaTech, care a lansat în 2008 CrestaTV Universal Broadband Receiver – un tuner radio și tv pentru laptopuri.

ZenAIos este un produs IT destinat pacienților, medicilor și managerilor de spitale; este disponibil de pe orice terminal conectat la internet și foloseste inteligența artificială pentru a răspunde la întrebări legate de diagnostic, simptome, recomandări etc. Are trei module – pentru pacient (poate face și programări la un medic), pentru medic și pentru managerul de spital. Accesul pacienților este gratuit