Care este cea mai căutată nouă meserie din România, care nu ține de domeniul IT. Piața are nevoie de peste 30.000 de lucrători

Sunt necesari peste 30.000 de lucrători în domeniul energiei pentru a realiza toate eolienele, solarele și centralele nucleare până în 2030. Goana după profesioniștii din energie va rivaliza cu lupta pentru creierele din IT, scrie Ziarul Financiar.

România se află într-un moment fără precedent din punctul de vedere al investițiilor în domeniul energetic local, fondurile europene semnificative, orientarea spre decarbonizarea economiilor sau tehnologiile de nișă cum ar fi reactoarele nucleare modulare și hidrogenul declanșând oportunități imense. Dar dincolo de accesarea banilor europeni și de calculele privind recuperarea investițiilor, necesitatea formării forței de muncă este un element cheie în îndeplinirea acestui potențial.

„Nu mai vorbim de un val, ci despre o cerere continuă de proiecte de energie verde“, spune Sebastian Enache, business development manager la Monsson, cel mai mare dezvoltator local de proiecte de energie verde, deținut de omul de afaceri Emanuel Muntmark.

Pornind de la datele din teritoriu, Enache crede că la finalul acestei decade România va avea alți 10.000 MW în eoliene și solare și va avea nevoie pentru ridicarea și operarea acestora de circa 20.000 de oameni. Dar asta nu este tot, pentru că România are multiple proiecte în derulare. La Midia, la Năvodari, anul acesta ar trebui finalizată o investiție într-o centrală pe gaze de 80 MW în incinta rafinăriei Petromidia. La anul, Romgaz ar trebui să termine în sfârșit proiectul de 430 MW de la Iernut început în 2019, iar până în 2026 Complexul Energetic Oltenia are banii necesari pentru centrale pe gaze de 1.300 MW. Mai departe, la Mintia ar trebui să apară un proiect de 1.700 MW tot pe gaze, pentru care deja a fost selecționat furnizorul de tehnologie, nemții de la Siemens Energy.

Peste acestea, spre finalul decade ar trebui să vine cei 462 MW de la Doicești, acolo unde vor fi montate 6 module NuScale SMR iar tot în 2030 ar trebui să fie gata Unitatea 3 de la Cernavodă. Hidrogenul, stocarea energiei, proiectele eoliene din Marea Neagă înseamnă alți oameni necesari, cu calificări de vârf, astfel că, în total, România ar putea avea nevoie de 30.000 de energeticieni pentru a duce la bun sfârșit toate aceste proiecte.

„Toate aceste investiții trebuie executate cu fortă de muncă locală și în acest sens este nevoie de crearea unor centre de formare profesională pentru aceste noi competențe pe care le implică evoluția în domeniul energetic, inclusiv cu crearea unor centre de excelență“, spune Ștefan Gadola, președintele consiliului de administrație al EnergoBit.

De departe, cea mai mare provocare pentru România va fi adresarea proiectelor de nișă, așa cum sunt cele din energia nucleară sau hidrogen, cu specialiști locali.

„Găsim din ce în ce mai greu personal, am dezvoltat propria structură care dezvoltă personal, Academia Adrem, avem o direcție care găsește personal, îl dezvoltă, atât la nivelul tehnicienilor, cât și a specialiștilor cu studii superioare. Este o luptă continuă și una din preocupările majore pe care le-am făcut ca CEO“, a spus recent Corneliu Bodea, CEO al Adrem și președintele Centrului Român al Energiei, în cadrul proiectului ZF Meeting Office.