Care au fost primele familii de antreprenori români care au pariat pe retailul alimentar și unde sunt azi?

Familiile Penescu, Cuc și Șoloman, alături de antreprenori precum Răzvan Petrovici sau Ion Avram s-au numărat printre primii investitori care au pus bazele comerțului alimentar modern, deschizând acum 2-3 decenii precursoarele supermarketurilor și hipermarketurilor de astăzi. Afacerile lor sunt acum doar o amintire, businessuri precum PIC, Univers’all sau Primăvara fiind de mult în faliment. Ce s-a întâmplat însă cu acești antreprenori? Au intrat și ei într-un con de umbră.

Comerțul cu bunuri de larg consum, fie că e vorba de alimente și băuturi, fie de produse de îngrijire personală ori a locuinței, este astăzi dominat clar de circa zece rețele cu acționariat străin, care „mănâncă” aproape 70% din vânzări. Nu a fost însă întotdeauna așa, iar până când jucătorii internaționali au decis să vină pe plan local, antrepreneorii români au fost cei care au dezvoltat această piață, cei care au scris primul capitol din istoria ei în capitalism.

Cine sunt însă acești investitori locali care au pariat pe retailul alimentar și unde sunt azi? Cei mai mulți dintre ei au tras obloanele după ce concurența tot mai acerbă din partea străinilor și/sau criza financiară anterioară le-au pus capac. Poate cel mai cunoscut nume din domeniu și, totodată, cel mai sonor faliment din rândul brandurilor locale e cel al PIC, lanț de hipermarketuri construit de frații Penescu. PIC SA, companie controlată de Ilie și Cornel Penescu, a intrat în faliment în 2012, la trei ani după ce a intrat în insolvență. În următorii ani, lichidatorul judiciar PwC a încercat să vândă activele companiei atât la pachet cât și pe bucăți. După mai multe încercări, cele mai importante active ale PIC SA, cele cinci hipermarketuri, și-au găsit cumpărător. Grupul PIC a închis în perioada 2009-2010 rețeaua formată din cinci magazine (amplasate în Pitești, Craiova, Brăila, Oradea și Călărași) ca urmare a intrării în insolvență a firmei din cauza acumulării unor datorii către furnizori și bănci evaluate la vremea respectivă la 80 de milioane de euro. În insolvență, numărul creditorilor urcase la peste 1.000. Apoi, PIC SA a intrat în procedură de faliment.

Cel mai bun an al grupului autohton a fost 2008, când afacerile au atins 155 de milioane de euro. Însă, odată cu primul an de recesiune, veniturile s-au prăbușit, fapt ce a determinat intrarea în insolvență și, ulterior, dispariția rețelei de hipermarketuri. În momentul acela, grupul era unul dintre cei mai puternici jucători din comerțul local, o piață unde se lupta atât cu alți comercianți autohtoni – răpuși la rândul lor – cât și cu giganți străini.

Alte nume, aceeași soartă

Tot în criza din 2009-2010 a dispărut și rețeaua Ethos, la un anumit moment cel mai extins lanț autohton de supermarketuri. Compania a început să aibă probleme în timpul crizei și a încercat o restructurare acum crica 14 ani, însă aceasta nu a avut efectul scontat.

Magazinele au fost închise și businessul a capitulat după ce rețeaua dezvoltată de soții Șoloman, care în 2008 ajunsese la o cifră de afaceri de 33 mil. euro, nu a mai fost preluată de un nou cumpărător. Ethos a fost ținta preluării de către fondul elen de investiții Global Finance, fostul proprietar al magazinelor La Fourmi, în 2008. Tranzacția nu s-a finalizat însă, deoarece Global Finance s-a răzgândit și a decis să iasă de pe piața de retail alimentar.

Nu la fel s-a întâmplat cu familia Șoloman, care a mai făcut ulterior un pariu în domeniu, pariu pe care l-a vândut recent. „Povestea Best Market începe acum mulți ani. Mai exact, între 1992 și 2010 am fost administratorul rețelei de magazine Ethos, care a intrat în faliment. În 2010, în anul falimentului, rețeaua număra 26 de magazine și aveam 700 de salariați“, își amintea într-un interviu ZF Ion Șoloman (56 de ani), antreprenorul care a deținut împreună cu familia sa și retailerul Best Market. Tot ei au fost și proprietarii Ethos.

În urmă cu un deceniu, el a negociat cu lichidatorul judiciar și a decis să preia 7-8 magazine Ethos cu tot cu fondul de marfă și să meargă mai departe în comerț. Așa a apărut rețeaua Best Market. „La Ethos, motivul falimentului a fost faptul că eu am luat o serie de decizii greșite. Voiam să ne dezvoltăm agresiv, exclusiv cu fonduri proprii, fără a apela la bănci. Aveam câte patru deschideri pe lună.“ A contribuit la faliment și faptul că a venit criza financiară și furnizorii au tăiat creditarea, spune Ion Șoloman. Până în 2023, el a deținut Best Market, retailer care ajunsese la circa 12 magazine. În momentul acela, businessul a fost preluat de către Annabella, o altă afacere românească din sector, controlată de familia Mutu. În aceeași perioadă cu Ethos, și celelalte două mari rețele de supermarketuri operate de companii românești, SPAR și Primăvara, și-au redus numărul de unități și au început să semnaleze probleme, pe fondul înrăutățirii condițiilor din comerț. Soarta celor două a fost aceeași, businessurile construite de familia Cuc și, respectiv, de Ion Avram au intrat în insolvență și ulterior au închis toate magazinele.

„Mă lupt de trei ani să evit această insolvență, timp în care am adus aport la capital tot ce am putut să aduc (…) Am intrat în insolvență din cauza reticenței instituțiilor financiare de a-mi da banii necesari redresării businessului”, spunea în 2012 Ion Avram, proprietarul firmei Can Serv, ce opera rețeaua Primăvara. Dacă în acea perioadă de capitalism tânăr cei mai mulți antreprenori au ales să își dezvolte businessuri sub branduri proprii, familia Cuc din Arad a ales modelul de franciză și un brand internațional – Spar. Asta nu i-a ferit însă de problemele aduse de criză.

Retailerul olandez Spar a intrat pe piața din România în 2005, în regim de franciză, prin compania Astral Impex, controlată de oamenii de afaceri Ioan și Floare Cuc, din Arad. În iulie 2009, Spar România a intrat în insolvență, pe fondul crizei financiare. Brandul a mai fost adus locală încă o dată, ulterior, de alt francizat, dar a avut aceeași soartă.

O perioadă neagră

Este interesant de remarcat că perioada 2009-2010 a fost cea în care s-au semnat cele mai multe certificate de deces în comerțul alimentar local. Magazinele Trident, care în anii de glorie făceau afaceri de 50 milioane de euro, au fost la rândul lor răpuse. La fel s-a întâmplat și cu Univers’all, primul eșec răsunător din retailul românesc. Doar că aici nu criza a fost cauza, închiderea magazinelor survenind în 2006. Fondatorul businessului, Răzvan Petrovici, punea în 2009 soarta businessului pe seama marilor rețele internaționale.

„Din momentul intrării în insolvență, m-am pus la dispoziția instanței. Datoriile achitate au fost plătite din celelalte companii. Univers’all a avut destinul pe care l-a avut din cauza lipsei de viziune a finanțării. Eu am pus magazinele în zone care consideram că se vor transforma în poluri comerciale. Alții au venit, au demolat o fabrică în centrul orașului și au construit acolo”, spune Petrovici. Fie din cauza crizei, fie din cauza managementului defectuos, fie din cauza concurenței acerbe din partea marilor rețele, cele mai multe afaceri românești mari din comerțul alimentar, afaceri pornite acum 2-3 decenii, s-au închis. Minimax (al lui Dinu Patriciu) este un alt exemplu. La fel și rețeaua Succes a gorjeanului Nicolae Sarcină.

Ce au în comun toți acești antreprenori dincolo de soarta afacerilor lor din comerțul alimentar? Toți au ieșit din lumina reflectoarelor și prea puține se mai știu despre ei. Interviuri nu au mai acordat și nici alte businessuri de-ale lor nu au ajuns în vârful anumitor sectoare pentru a fi ușor de reperat. Pe de altă parte, deși comerțul alimentar e astăzi dominat de hipermarketuri, supermarketuri ori magazine de discount sau proximitate sub brand internațional, mai există în continuare antreprenori care pariază pe domeniu. Annabella, Unicarm, Paco și La Cocoș sunt câteva dintre cele mai importante afaceri antreprenoriale din comerțul alimentar local. Din perspectiva businessului, acestea se numără astfel printre actorii din eșalonul secund din comerțul alimentar local. Este vorba de acele firme care au reușit să devină campioni locali sau chiar regionali și care au forța să se bată, uneori, în anumite teritorii, cu marile lanțuri.

Ce urmează? Rămâne de văzut.  

Unde s-au dus, unde-au apus?

Afaceri române…ti pionier în comerț‰ul alimentar …și ce s-a întâmplat cu ele