Cărămidă cu cărămidă, până la 20 de milioane de euro

“Creșterea sectorului rezidențial ne obligă să fim prezenți în întreaga țară, în cât mai multe puncte de vânzare, pentru a putea să atingem câți mai mulți consumatori. În 2018 am continuat strategia pe care am implementat-o din 2008 până în prezent – am mizat pe dezvoltarea intensivă și extensivă a distribuției și a exporturilor, dezvoltarea gamei  de produse, menținerea calității la standarde înalte și oferirea de servicii performante și complexe”, descrie Iulian Mangalagiu, CEO al Brikston, strategia de dezvoltare a companiei românești de produse de construcții pe care o conduce.

Pe plan local, produsele Brikston sunt comercializate atât prin intermediul a peste 250 de distribuitori și lanțuri de tip DIY precum Dedeman, Leroy Merlin, Brico Depot și Hornbach, cât și în magazinul online al companiei.

Compania exportă însă produse și în alte două piețe vecine – Republica Moldova și Ucraina; reprezentanții companiei și-au propus ca pe viitor să crească valoarea exporturilor către cele două țări la 2 milioane de euro.

Anul trecut, Brikston a avut venituri de aproximativ 19 milioane de euro, în creștere cu 23% față de anul anterior și un profit de circa 2,5 milioane de euro; așteptările pentru 2018 vizează o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. „Previziunile noastre întrevăd un progres în domeniul amenajărilor interioare și exterioare, un sector care prinde tot mai mult teren.”

În ceea ce privește numărul de angajați ai Brikston, acesta a ajuns la aproximativ 200, cu o medie de vârstă de circa 44 de ani.

Reprezentanții companiei spun că în ultimii zece ani secțiile au funcționat la capacitate maximă, iar producția de cărămidă a fost dublată. 
Brikston are o istorie de aproape 50 de ani pe piața locală: aceasta a început în anul 1969, odată cu înființarea societății de stat Fabrica de Produse Ceramice, transformată patru ani mai târziu, în urma fuziunii cu Fabrica de Betoane Armate, în Întreprinderea de Materiale de Construcții Iași. În 1994 începe privatizarea companiei – redenumită Ceramica SA – prin metoda MEBO (management employee buyouts), proces încheiat în 2001, când a devenit societate comercială cu capital integral privat.

În 2006, în urma unei investiții de 7,7 milioane de euro, compania a deschis prima linie modernă de producție. În 2008 a fost lansată marca Brikston, „creată cu scopul diferențierii pe piața materialelor de construcții ca etalon al calității produselor”, spune Iulian Mangalagiu, CEO al Brikston. După un an a fost lansată o nouă linie de producție, care a dublat volumul realizat.

În 2010-2011, pe măsură ce compania a început să se extindă la nivel național, cota de piață s-a triplat, atingând nivelul de 19% – față de 6%, valoarea la care se plasa aceasta în 2008. În 2014, pachetul majoritar de acțiuni al companiei a fost preluat de fondul de investiții ADM Capital, pas care a determinat crearea unor zone noi de dezvoltare a companiei, în 2015 fiind lansată linia de producție de țigle și materiale pentru zidăria de fațadă. 

În ceea ce privește cele mai recente investiții, compania a direcționat anul acesta 1 milion de euro spre îmbunătățirea calității produselor, achiziția de utilaje, completarea portofoliului de produse și optimizarea costurilor de fabricație.

De asemenea, directorul general al Brikston spune că o componentă esențială pentru dezvoltarea companiei o reprezintă partea de cercetare și dezvoltare. Potrivit lui, „pentru a te putea susține pe această piață în care utilitățile cresc de la lună la lună, singurele investiții viabile sunt cele în eficientizarea energetică, creșterea capacităților de producție, găsirea de resurse alternative și reducerea emisiilor de CO2”.

Potrivit lui Iulian Mangalagiu, piața de cărămidă se situează în prezent la o valoare de 130 de milioane de euro, dar, în ciuda faptului că volumul acesteia este pe o tendință crescătoare și producătorii se orientează spre deschiderea de noi sectoare, aceasta este încă mult sub nivelul atins în anii 2007 – 2008. În ultimii cinci ani, Mangalagiu spune că „din totalul vânzărilor Brikston, peste 80% sunt adresate segmentului rezidențial, ceea ce evidențiază faptul că, în prezent, oamenii sunt interesați de achiziția unei locuințe noi. Fie că sunt tineri care vor casa lor, fie o familie care caută o locuință mai mare, observăm că românii caută casele care le pot oferi un nivel de confort mai mare”.

Care era nivelul de atunci?

Pe de altă parte, observă el, creșterea pieței locale de profil a contribuit la o apropiere față de nivelul piețelor din vest: „Dacă în urmă cu câțiva ani România avea nevoie de aproximativ 600.000 de locuințe pentru a atinge nivelul Europei, diferența a fost considerabil redusă prin creșterea din ultimul timp a pieței de construcții.” Un alt capitol la care România se află în urma altor piețe este tipologia produselor comercializate: „În timp ce țara noastră este concentrată pe cărămizile de construcții, vestul Europei pune accent și pe cărămizile sau placajele care dau un aspect elegant oricărei construcții. Noul trend legat de casele pasive sau cu emisii zero face ca piața din vest să aibă un avans față de România în ceea ce privește folosirea unor produse eficiente din punct de vedere termic”.

Mangalagiu spune că principala tendință pe piața pe care activează constă în dezvoltarea de noi blocuri de locuit, impulsionată de nevoia de „creare a unor locuințe accesibile din punctul de vedere al valorii acestora și poziționării lor în cadrul orașelor, unde nu mai sunt chiar atât de multe locuri pentru construcția de locuințe individuale”.

Directorul general al Brikston sesizează și orientarea înspre folosirea materialelor pentru decorarea locuințelor: „Fie că vorbim doar despre un soclu sau de câteva accente pe fațade, fie că vorbim de fațada întreagă, casele și blocurile care se construiesc în ultima perioadă sunt mult mai adaptate din punct de vedere estetic cu noile trenduri în materie de materiale de construcții”.

De asemenea, amintește el,  apropierea de anul 2020, când noile proiecte rezidențiale va trebui să respecte legislația europeană privind casele cu consum energetic aproape de zero, face ca industria materialelor de construcții să se adapteze noilor cerințe prin lansarea de produse noi, mult mai eficiente din punctul de vedere al izolării termice. „Implicit, dezvoltarea unor noi reglementări ajută industria să se apropie foarte mult de zona de vest a Europei, acolo unde consumul energetic este principala procupare în materie de construcții”, spune el.
Directorul executiv al Brikston observă că, pe lângă interesul pentru cărămizi care să ajute la economisirea energiei, se poate observa că oamenii caută și locuințe care să le încânte simțul estetic. Acest lucru determină consumatorii să fie din ce în ce mai interesați de produsele ceramice pentru decorarea caselor, gardurilor și grădinilor, respectiv de cărămida de fațadă, de placajele din klinker și de elementele pentru gard.

Așteptările executivului de la Brikston pentru perioada următoare vizează în primul rând menținerea ritmului de creștere atât pentru cererea de locuințe de tip rezidențial, cât și pentru segmentul materialelor de construcții. El spune că principalul factor care a susținut revenirea pieței rezidențiale a fost reapariția în 2015 – 2016 a dezvoltatorilor imobiliari și a proiectelor rezidențiale de dimensiuni mai mari.

„Nevoia pieței de profil stă la baza dezvoltării acestei industrii, motiv pentru care pot interveni schimbări, însă, conform ultimilor ani, ne așteptăm la o cerere constantă”, spune el. Factorii pe care își bazează așteptările sunt: continuarea proiectului Prima Casă, creșterea investițiilor cu capital străin, începerea unui nou val de credite bancare, creșterea pieței muncii și costurile reduse ale materialelor. Singurul impediment care ar putea apărea, potrivit lui Mangalagiu, se leagă de schimbările politice, care ar putea amâna investițiile în infrastructură, ceea ce ar priva companiile de construcții de beneficiul unui aport suplimentar de cash.

Cum vede executivul de la Brikston casele din România pe viitor?

„Cred că în viitorul apropiat se va pune accentul pe materialele de construcții cât mai ecologice, care au grijă de mediu atât în momentul fabricației, cât și în momentul în care devin deșeuri. Arhitectural, cred că locuințele viitorului vor fi mult mai arătoase decât cele de acum câțiva ani, cu accent major pe produsele care pot adăuga un plus de culoare și textură unei fațade și chiar interiorului.” El consideră că pe piață se observă o migrare către casele cu un consum energetic cât mai mic și că legislația urmărește să încurajeze construcția acestui tip de case, ceea ce îl face să creadă că pe viitor ne putem aștepta la investiții masive în această direcție.