Când vin crizele și apar pierderile, capitalismul nu mai este bun, și statul trebuie să intervină

Când vine criza, când vin crizele, principiile capitalismului sunt aruncate în aer.

Uitați-vă la ce se întâmplă în America unde guvernul, banca centrală, FED, au intervenit pentru salvarea milionarilor și miliardarilor care aveau depozite la Silicon Valley Bank peste plafonul garantat de 250.000 de dolari. De asemenea, FED a asigurat cel puțin verbal că toate depozitele din băncile americane sunt garantate. În Europa, Elveția a salvat într-un weekend Credit Suisse, a doua mare bancă elevețiană, de la un colaps care ar fi cuprins toată lumea. Peste tot, toată lumea cere intervenția statului pentru a stinge incendiile.

Nimeni nu vrea să piardă, așa că ideile capitaliste sunt puse acum într-un sertar, până apar vremuri mai bune. În România, toată lumea cere intervenția statului pe piața RCA, ca să plafoneze prețurile care au explodat după falimentele City Insurance și Euroins, două companii care aveau aproape 80% din piață. Politicienii de la cel mai înalt nivel cer ca CEC Bank și EximBank, cele două bănci pe care le controlează statul, să intre pe piața RCA ca să vândă polițe mai ieftine. Nu contează că în spate sunt pierderi și găuri de zeci și sute de milioane de euro, pe care tot statul ar trebui să le acopere și, într-un final, noi toți. Important este ca prețul la RCA să fie mai mic. După ce ROBOR-ul a explodat, toate companiile cer intervenția statului, a guvernului, să scadă dobânzile. Dacă se poate, dobânzile la credite să fie mici, iar dobânzile la depozite să fie mari. Așa este modelul susținut acum de companii. Cine să acopere această diferență? Băncile, Banca Națională care nu face nimic pentru a stopa creșterea dobânzilor, și bineînțeles statul. Să ne luăm băncile înapoi ca să putem să luăm credite ieftine, cer antreprenorii români.

După ce ROBOR-ul a explodat, toate companiile cer intervenția statului, a guvernului, să scadă dobânzile. Dacă se poate, dobânzile la credite să fie mici, iar dobânzile la depozite să fie mari. Așa este modelul susținut acum de companii. Cine să acopere această diferență? Băncile, Banca Națională care nu face nimic pentru a stopa creșterea dobânzilor, și bineînțeles statul. Să ne luăm băncile înapoi ca să putem să luăm credite ieftine, cer antreprenorii români.

În energie, toată lumea vrea prețuri mai mici la energia electrică și la gaze. Aici statul a intervenit, iar factura până acum a ajuns la 14 miliarde de lei, adică peste 2,5 miliarde de euro, care trebuie acoperită. Până una, alta, toată lumea vrea ca Petrom să redevină în proprietatea statului, ca să ne dea benzină mai ieftină, iar austriecii de la OMV să nu mai facă profit din resursele noastre pe care apoi să-l scoată din țară. În agricultură, cel mai subvenționat sector, toată lumea cere acum intervenția statului, când prețurile au scăzut. Când a izbucnit războiul din Ucraina, iar prețurile la grâu au explodat, nimeni nu voia să vândă din stoc, pentru că se așteptau ca prețurile să crească și mai mult, și astfel să vândă la prețuri și mai mari. Dar piața s-a întors, România a fost invadată de grâul din Ucraina, iar prețurile au scăzut la un nivel chiar sub cel de dinainte de război. Așa că toată lumea care are grâu pe stoc cere ca statul să intervină și să le cumpere marfa la prețuri mai mari. Fondurile de investiții, care teoretic acționează cu bani privați, cer de la stat bani ca să facă business. În PNRR, pe care îl vom plăti cu toții, sunt 400 de milioane de euro alocați pentru fondurile de investiții. Deci fondurile de investiții, cei mai capitaliști dintre capitaliști, vor să ia bani de la stat, ca să opereze în piață, mai ales că banii privați se găsesc acum mai greu și sunt foarte scumpi.

În IT, toată lumea cere bani de la stat pentru dezvoltarea ecosistemului. Pentru întreprinderile mici și mijlocii toată lumea se îndreptă către stat pentru a le finanța activitatea. Mulți capitaliști se uită acum la modelul chinez și la cel ungar, ca bune exemple pentru vremurile actuale. Capitalismul cu bani de la stat în care toți câștigă și nimeni nu pierde este modelul ideal actual. Nimeni nu vrea capitalism când vine criza și apar pierderile. Niciun capitalist nu vrea concurență, modelul ideal fiind cel de monopol sau aproape monopol. Uitați-vă la marile companii americane.

Deci capitalismul este bun când vremurile sunt bune, și este aruncat în sertar când apar crize. Ceea ce este important este ca statul, pe care toți îl vor desființat, să existe ca o plasă de siguranță. 

(cristian.hostiuc@zf.ro)