Când sustenabilitatea stă la aceeași masă cu businessul. Ce este agricultura regenerativă și cum funcționează ea? În timp ce produci și îți îndeplinești misiunea de a hrăni populația, regenerezi solul

Circa 30% din gazele cu efect de seră din atmosferă vin din agricultură, de la sămânță, la transport, comercializare și depozitare. E vorba de tot lanțul de producție, spune Ionuț Bădică, președinte al Institutului de Cercetare în Permacultură.

„De aceea, e nevoie de o tranziție de la convențional la regenerativ. În timp ce produci și îți îndeplinești misiunea de a hrăni populația, regenerezi solul”, explică el.

Institutul, care este la bază un ONG, deține o fermă în județul Dâmbovița unde mizează pe modelul agriculturii regenerative. E vorba de un teren de 5 hectare, suprafață din care doar o parte e cultivată cu legume, pe restul fiind, momentan, plantată lucernă.

„La ferma Sol și Suflet construim un model de producție regenerativ-organic pe care să îl dăm mai departe generației viitoare de fermieri. Încercăm să răspundem la toți indicii de performanță, economici, sociali, de mediu. Vrem să avem o rețea de astfel de ferme în România. Âsta e obiectivul nostru și totul pleacă de la modelul de producție.”

Ce face Sol și Suflet e ceva diferit și de agricultura convențională și de cea ecologică. Sunt folosite alte tehnici, alte unelte.

După atâția ani de agricultură, există în Europa o eroziune severă a solului pe o suprafață similară cu cea a Greciei Asta înseamnă că terenul nu mai dă randament și trebuie să faci ceva să-l readuci la viață.
„Asta e și esența agriculturii regenerative, ne bazăm pe faptul că solul e un organism viu. Trebuie să găsim tehnicile care fac ca solul să se autoregenereze. Noi suntem niște îngrijitori ai acestui pământ.”

Există tehnologii și strategii de management pentru asta. În timp ce produci, poți crește fertilitatea, poți să sechestrezi carbon în sol și atunci reduci gazele cu efect de seră. Totul cu același impact financiar.

„Miza noastră la Sol și Suflet e să facem o agricultură care oricum bifează indicii de performanță economică. Pentru că altfel e doar un vis și nu putem răspândi acest model de producție. Tranziția e deja definită de Comsisia Europeană, Green New Deal e deja public.”

Institutul de Cercetare în Permacultură a mai avut proiecte în domeniu precum Grădina din Curtea Școlii, Grădinărit urban sau Grădinescu – o rețea de grădini urbane din România, acest proiect fiind făcut la invitația Kaufland România. În 2017, Institutului de Cercetare în Permacultură a implementat zece grădini urbane din iunie până în decembrie.

De altfel, Kaufland a susținut financiar, cu 260.000 de euro, proiectul fermei Sol și Suflet din Dâmbovița.

“Institutul e ONG, înființat în 2015, misiunea fiind să avem cât mai multe centre de practică și învățare în permacultură și agricultură regenerativă în România. Ușor-ușor, ne îndreptăm spre a ne îndeplini obiectivele și misiunea.”