Când se deschid școlile în Europa: De la Franța, Germania și până la țările Scandinave, dezbaterile se poartă între nevoia de a reporni economia și frica de a nu reporni pandemia

La o săptămână după ce elevii și profesorii din ciclul primar de învățământ au reluat cursurile în Danemarca, oficiali din sănătate și experți în educație din toată lumea încă dezbat avantajele și dezavantajele redeschiderii școlilor, întrucât țările din Europa, precum și SUA, caută moduri în care pot relaxa restricțiile și pot reporni economiile, fără a declanșa un nou val de epidemie, potrivit FT.

Dezbaterea se poartă între riscul de a răspândi virusul în continuare prin intermediul copiilor, criza economică ce capătă din ce în ce mai multă adâncime și impactul carantinei asupra educației copiilor.

Cercetătorii cred că orice decizie legată de redeschiderea școlilor trebuie să țină cont de nivelul la care se află țara în ceea ce privește evoluția numărului de cazuri, precum și de abilitatea de a detecta și răspunde situațiilor de urgență medicală.

„Există destul de multe argumente legate de redeschiderea școlilor pentru a le permite părinților să repornească economia, ținând cont că datele ne arată până acum un număr redus de îmbolnăviri în rândul copiilor, precum și o rata redusă de transmitere de la copii. Însă există nevoia de a ne asigura că există o capacitate de testare suficientă”, a spus Kalipso Chalkidou, directorul politicilor de sănătate în cadrul unui think-tank denumit Center for Global Development.

Țările scandinave au fost unele dintre cele mai relaxate state în ceea ce privește pericolul ca prezența copiilor în școli să ducă la răspândirea virusului. În Norvegia, grădinițele s-au redeschis săptămâna aceasta.

În Islanda și Suedia, școlile primare nu au fost niciodată închise – mergând pe ideea că beneficiile sunt mai mari decât riscurile. Johan Carlson, directorul agenției de sănătate publică din Suedia, a spus că argumentele care sprijină ideea închiderii școlilor sunt „foarte vagi”.  

„Aceste prime zile au fost foarte bine orchestrate de directori și profesori, iar părinții se simt destul de bine în legătură cu asta”, a spus Dorte Lange, vicepreședintele Asociației Profesorilor din Danemarca.

Unul dintre argumentele care favorizează redeschiderea școlilor este acela că tinerii, în special copiii, au mai puține șanse de a dezvolta simptomele COVID-19. Testele din Islanda arată că cei cu vârste sub 10 ani au cele mai mici șanse de a fi infectați. Un alt studiu arată cazul unui băiat care a luat virusul în timpul unei excursii la schi, însă nimeni dintre cei care au luat contact cu el nu a contractat virusul, nici măcar rudele.

Russell Viner, profesor în cadrul Instiutului Great Ormond Street pentru Sănătatea Copilului, a revizuit studiile care urmăresc efectul închiderii școlilor asupra epidemiilor și a concluzionat că „nu este unul dintre principalii factori care ajută la combatere”.

Cu toate acestea, o analiză a lui Nicholas Davies de la London School of Hygiene and Tropical Medicine a concluzionat că închiderea școlilor a fost unul dintre principalii factori care au contribuit cu un efect „moderat” la limitarea transmiterii.

În combinație cu distanțarea socială, protejarea grupurilor vulnerabile și autoziolarea celor care manifestă simptome, închiderea școlilor a contribuit semnificativ la limitarea răspândirii virusului.

„Orice aduce riscul restabilirii unor canale de transmitere între gospodăriile de altfel izolate, ar trebui să fie abordat cu grijă”, a spus Davies.

Acesta crede că pentru Marea Britanie este prea devreme pentru a discuta de redeschiderea școlilor.

Cu toate acestea, riscurile ca un copil să se întoarcă acasă și să îmbolnăvească o persoană dintr-o categorie vulnerabilă este mai ridicat în anumite culturi și anumite țări, unde familii din mai multe generații coabitează.

În Danemarca, spre exemplu, este mai puțin comun ca oamenii în vârstă să locuiască cu copiii și nepoții lor față de țările din sudul Europei.

Între timp, impactul carantinei naționale are din ce în ce mai multe efecte economice negative. Întoarcerea părinților la muncă este un punct critic în discuțiile despre repornirea economiilor.

Când a anunțat posibilitatea de a redeschide școlile luna viitoare, președintele francez Emmanuel Macron a adus în discuție efectele pe care le au măsurile de a ține școlile închise asupra educației copiilor din familiile sărace.

„Dovezile sugerează că ar putea crește inegalitățile din educație”, a atras atenția Lindsey Macmillan, economist în cadrul University College London.

Aceste temeri sunt cu atât mai presante în țările sărace, unde mulți oameni au venituri mici, iar absența duce la malnutriție, abuz și abandon școlar.

Însă sindicatele profesorilor din Franța și Germania – unde școlile ar trebui să se redeschidă luna viitoare – rămân îngrijorați referitor la siguranța profesorilor și pun la îndoială modul în care ar funcționa în practică măsurile de igienă printre copiii tineri.

„Nu este clar cum ar putea fi implementată distanțarea socială în școli”, a spus Mary Bousted, secretar general al Sindicatului Național din Educație din Marea Britanie – țară are nu a anunțat încă planuri concrete.