Când sare siguranța prețurilor la electricitate

În vârtejul miilor de megawați necesari tranziției verzi au intrat consumatorii industriali de energie, producătorii, finanțatorii. Toată lumea vrea să vadă în funcțiune toți acești megawați, dar deplasarea sarcinilor electrice trebuie dirijată, așa cum spune și definiția curentului electric din manualul de fizică. Ce instrumente se pot folosi astfel încât toată lumea să fie împăcată, iar Europa să ajungă pe cât mai verde posibil?

Un megawatt pus în funcțiune costă astăzi de patru ori mai puțin decât acum zece ani, însă investitorii nu se înghesuie să finanțeze proiectele de energie verde, pentru că prețul nu poate fi niciodată promis. Se poate întâmpla, așa cum a arătat criza energetică din 2022, ca prețurile să sară în aer și companiile chiar să riște să nu găsească energie. Există, însă, și reversul medaliei, cum este situația din 2023, în care companiile au redus motoarele de producție, consumul a scăzut și de la prețurile amețitoare de acum un an energia a ajuns, la unele ore, să aibă preț negativ, adică să fie plătit consumatorul să consume energie. Marii consumatori de energie spun că au nevoie de energie verde urgent pentru a putea atinge țintele europene, în condițiile în care Uniunea Europeană vrea să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050, adică emisiile de carbon să fie atât de mici încât să fie neutralizate natural. Finanțatorii, pe de altă parte, spun că nu au cum să pună bani pe masă pentru proiecte care nu aduc destui bani înapoi sau care nu aduc banii garantați. Astfel, se ajunge la un blocaj și pentru degriparea mecanismului intră în joc Contractele pentru Diferență (CfD). În termeni practici, guvernul le garantează producătorilor un preț de energie pentru o perioadă de timp. Dacă sau când energia este mai ieftină decât prețul garantat, atunci guvernul vine cu diferența pentru producătorii de energie până la prețul stabilit inițial, astfel încât investiția în energia verde să își arate roadele. În oglindă, dacă prețul energiei este mai mare decât prețul garantat, atunci producătorii dau diferența guvernului. În felul acesta, aproape toată lumea este fericită: producătorii de energie pot pune proiectul în practică, băncile acordă finanțarea, iar marii consumatori au energie verde. „Cred că suntem într-o perioadă critică, în care se întâmplă multe lucruri pentru accelerarea acestor proiecte verzi și să sperăm că vom vedea în următoarele luni pași esențiali pentru clarificarea strategiei energetice, pentru introducerea reglementărilor necesare, pentru facilitarea finanțării prin aceste instrumente moderne CfD, PPA și garanții de origine.  Aceste contracte de diferență sunt o sursă inovatoare, care necesită încă o serie de validări la nivel european  și noi suntem în postura în care am putea genera chiar bune practici și pentru alte state”, este de părere Alexandru Reff, country managing partner România și Republica Moldova la compania de consultanță și audit Deloitte. Deloitte împreună cu ZF au organizat dezbaterea „Instrumente de finanțare pentru energia verde. Cum alegi între CfD-uri, PPA-uri sau granturi pentru un business case solid?”, unde specialiștii de la Deloitte, împreună cu bancheri, dezvoltatori, furnizori de energie și consumatori au dezbătut toate fațetele temei propuse.

Invitatul special al evenimentului, Sebastian Burduja, ministrul energiei, a vorbit despre stadiul în care se află schema de sprijin CfD. Pe masă ar putea fi 3 mld. euro necesari pentru finanțarea schemei, iar sursa de finanțare ar putea să fie Fondul de Modernizare, un mecanism european pentru modernizarea producției de energie. „Am avut unele întârzieri în procesul de finalizare a schemei de CfD pentru că ne-am dorit să avem o schemă cât mai competitivă. Dacă nu avem o licitație competitivă, acel strike price va fi mare, ceea ce va însemna o frânare a investițiilor în sectorul energiei verzi, solar, eolian. Ne-am consultat foarte mult cu ANRE, Transelectrica, cu Consiliul Concurenței, BERD și consultanții selectați de BERD în acest proces pentru a ajunge la cea mai bună schemă“, a spus Sebastian Burduja, în cadrul conferinței. Una dintre principalele concluzii extrase din dezbatere a fost că aceste instrumente pot fi folosite pentru a da un impuls finanțării proiectelor. Ce spun băncile? Că este nevoie și ca schema sp fie stabilă pe termen lung. „Prima așteptare este ca schema de contracte de diferență să se întâmple, și dacă se întâmplă, să se întâmple într-un timp rezonabil de scurt. De asemenea, ne așteptăm ca această schemă să fie stabilă pe termen lung. Băncile au o oarecare amintire vizavi de schema inițială de certificate verzi, o amintire nu tocmai plăcută, și sper că de data aceasta lucrurile să meargă mult mai bine și să avem o schemă care să funcționeze corect și pe termen lung”, a spus Romulus Andrei, director, finanțări structurate și project finance, Banca Transilvania. Cum ar funcționa? Silvia Axinescu, senior managing associate, Reff & Asociații l Deloitte Legal, explică:  „Ne așteptăm să avem prevederi obișnuite pentru orice tip de contract precum durata contractului care va fi corelată cu durata sprijinului pentru schema contractelor pentru diferență, respectiv maximum 15 ani de la data începerii plății, aspect pozitiv din perspectiva bancabilității proiectului și menit să confere stabilitate”. Cea mai relevantă clauză a contractului este cea de garantare a prețului, explică ea: „Pentru că la finalul zilei dezvoltatorul trebuie să se asigure că acel preț de execuție dacă trebuie să fie plătit, va fi plătit. Probabil că această clauză va fi una dintre cele mai relevante și care va fi analizată de către bănci”. Pandemia și, mai apoi, războiul din proximitatea României au pus în plan secund ambițiile europene pentru tranziția energetică. Odată ce pandemia a luat sfârșit, iar tensiunile din Ucraina s-au stabilizat într-un conflict localizat, cursa pentru „înverzirea” continentului a fost reluată, ba chiar mai cu avânt, pentru că a intrat serios în discuție și independența energetică. Astfel, în declarațiile de la nivel politic și ale producătorilor de energie și-au făcut loc mii de megawați de energie eoliană și solară în următorii ani, însă, chiar dacă toată lumea vrea să îi vadă în funcțiune, încă rămâne întrebarea dacă proiectele vor fi duse la bun sfârșit.