Când era banilor ieftini a ajuns la sfârșit în zona euro, iar dobânzile încep să crească în lumea occidentală, în Europa de Est se produce o ruptură. Aici, băncile centrale sunt o extensie a politicului

Banca Națională a Ungariei a semnalizat încetinirea ritmului în care majorează dobânzile, în timp ce la banca centrală a Cehiei președintele țării a înlocuit oficiali cheie cu oameni pe placul său care se opun creșterilor de dobândă.

Banca Centrală Europeană este de așteptat să majoreze în iulie dobânda de politică monetară pentru prima dată după era de boom economic. Apoi din nou în septembrie. Sunt decizii mult așteptate de guverne precum cel al Germaniei după ce inflația a depășit orice așteptări și de prea multe ori pe chiar cele ale băncii centrale a zonei euro. În SUA, Rezerva Federală a început deja să scumpească creditul și a promis că va arunca tot ce are în lupta cu cea mai puternică inflație dintr-o generație.

În Europa de Est, băncile centrale au pornit războiul contra scumpirilor  mai devreme decât oriunde. Banca centrală a Ungariei a fost prima, dând startul creșterilor de dobânzi în urmă cu un an pentru ca acum să încetinească ritmul, deși nu a reușit să aducă inflația sub control. Instituția este condusă de un fost ministru și ajutor apropiat al premierului Viktor Orban devenit între timp critic al politicilor acestuia.

Prin presa maghiară circulă zvonul că schimbarea de atitudine, sesizabilă în timp ce banca centrală a dat startul ciclului de creșteri de dobânzi, s-a produs pentru că Orban a considerat că Gyorgy Matolcsy  nu-i mai este de folos, așa cum a fost cazul altor apropiați ai săi. Presa occidentală crede că guvernatorul este în continuare, sau a reintrat, în grațiile premierului. Guvernul lui Orban este adeptul creșterii economice pe bază de credit ieftin și exporturi. Majorările de dobânzi nu ajută această politică. Exemplul Ungariei de anul trecut cu creșterile de dobânzi a fost urmat la foarte scurt timp de banca centrală a Cehiei.

Instituția trece acum prin schimbări de conducere care cel mai probabil vor schimba și politica monetară. Noul guvernator Aleö Michl s-a pronunțat încă dinainte de a veni în funcție împotriva majorărilor de dobândă. Iar președintele Cehiei Miloö Zeman, un personaj cu opinii și politici controversate cunoscut pentru prietenia pe care i-o poartă liderului rus Vladimir Putin, a schimbat trei membri ai consiliului guvernator cu economiști adepți ai relaxării politicii monetare (opusul majorărilor de dobânzi). Doar banca centrală a Poloniei mai pare hotărâtă să lupte contra inflației cu creșteri de dobânzi apreciabile.

Însă banca a intrat în acest război cel mai târziu, abia în octombrie, până atunci guvernatorul Adam Glapinski, în căutarea unui nou mandat, asigurând că inflația nu este o problemă și că prioritățile sunt revenirea economică și creditul ieftin (creditul scump taie elanul cheltuielilor și investițiilor, frânând economia, dar și inflația – în teorie).

Între timp, Glapinski și-a obținut mandatul dorit prin votul parlamentarilor, dar la limită, deși a fost singurul candidat pentru post. El este considerat aliat de nădejde al liderului partidului de guvernământ Jaroslaw Kaczynski. Cei doi se cunosc de foarte mult timp. Miercuri, banca centrală poloneză a majorat dobânda de politică monetară cu

75 de puncte de bază, adică mult, la 6%, cel mai ridicat nivel din 2008 încoace. Este a noua majorare la rând. Inflația a ajuns la 14%. Glapinski, în contrast total cu ce spunea în urmă cu un an, se arată acum hotărât să lupte cu armanentul greu contra inflației.

În 2018, Glapinski s-a aflat în centrul unui scandal legat de salariile uriașe ale unor ajutoare de-ale sale, scrie AP.

În Cehia, în luna mai, Ales Michl, membru în boardul băncii naționale nominalizat de președintele țării pentru a-l înlocui pe Jiri Rusnok la conducerea instituției, cerea sfârșitul ciclului de creșteri de dobânzi, argumentând că nu astfel poate fi domolită o inflație care are la bază mai ales scumpirea energiei.

El este considerat a avea idei pe placul președintelui Zeman și este cunoscut pentru opoziția față de înăsprirea politicii monetare.

De asemenea, Zeman a numit trei noi membri în boardul băncii centrale (care are șapte membri) cu vederi asemănătoare celor ale sale și ale lui Michl. Mandatele celor înlocuiți și al lui Rusnok expiră  la sfârșitul acestei lui, iar ei vor lăsa, probabil, moștenire o nouă majorare de dobândă, de 75 de puncte de bază sau mai mare. Dobânda de politică monetară va sări, astfel, de 6%. În ceea ce privește BCE, investitorii și oficiali ai instituției se așteaptă la cel puțin două majorări de dobândă anul acesta. Strategii Bank of America văd dobânda urcată cu 150 de puncte de bază până la sfârșitul lui 2022.