Când eficiența nu mai este opțională

După o perioadă în care piața instalațiilor a fost marcată de volatilitate, Uniprest Instal intră într-o etapă în care disciplina, eficiența și capacitatea de a livra rezultate măsurabile devin criterii esențiale. Pentru Enikő Péter, Managing Director al companiei, diferența ultimilor ani nu a fost dată de o singură decizie, ci de modul în care Uniprest Instal a înțeles și a răspuns unei piețe care nu mai acceptă compromisuri.

„Diferența (în termeni de competitivitate – n.red.) a venit din modul în care s-a schimbat piața și din tipul de cerere pe care îl vedem astăzi. Pe măsură ce proiectele sunt analizate mult mai atent din punct de vedere financiar și operațional, discuțiile nu mai sunt doar despre costul echipamentului, ci despre costul operării pe termen lung. În acest context, rămân în piață proiectele care pot justifica performanța în cifre”, spune Enikő Péter, Managing Director al Uniprest Instal. Această schimbare a mutat centrul de greutate către eficiență și predictibilitate. „În același timp, crește presiunea pe eficiență, digitalizare și controlul costurilor, iar cererea se mută către soluții optimizate, documentație tehnică și suport real în proiecte.

Aceste schimbări au făcut ca rolul nostru să evolueze într-o piață care devine tot mai disciplinată și orientată spre performanță.” Ultimii ani nu au însemnat astfel doar adaptare la piață, ci și gestionarea unui cadru fiscal și economic în continuă schimbare. „Ultimii ani au fost marcați de contexte diferite, fiecare cu propriile provocări – de la volatilitate economică până la schimbări fiscale relevante pentru industrie.

În acest interval, cifra de afaceri a avut o evoluție pozitivă, însă profitabilitatea a fost influențată de creșterea costurilor și de modificările de fiscalitate.” Impactul acestor schimbări s-a simțit direct în modelul de business. „Un impact semnificativ l-a avut introducerea, în 2024, a impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro. Această măsură a afectat direct companiile de distribuție, unde marjele sunt, în mod structural, mai reduse.” Perspectivele se echilibrează însă treptat. „Ajustările anunțate ulterior, reducerea cotei la 0,5% începând cu 2026 și eliminarea taxei din 2027, contribuie la o perspectivă mai echilibrată pe termen mediu.” În paralel, compania a continuat să investească în echipă și în operațiuni. „Am continuat să investim în dezvoltarea echipei și în consolidarea capacităților operaționale, pentru a susține adaptarea la un context de piață tot mai exigent.”

Despre leadership feminin într-o industrie tehnică

În sectorul instalațiilor, rezultatele se văd direct în execuție, astfel că leadershipul nu se construiește în jurul discursului, ci al competenței. „Leadershipul într-o industrie tehnică ține, în primul rând, de competență și de capacitatea de a lua decizii într-un context complex. Este un domeniu în care rezultatele sunt foarte vizibile în practică – fie că vorbim de proiectare, execuție sau performanța instalațiilor”, subliniază ea. 

Dincolo de structura tradițională a industriei, lucrurile se schimbă treptat. „Cred că lucrurile se schimbă pe măsură ce criteriile de performanță devin tot mai clare și mai orientate spre rezultate.” Pentru Enikő Péter, leadershipul nu ține de poziționare, ci de construcție. „Leadershipul înseamnă mai puțin poziționare și mai mult capacitatea de a construi echipe competente, de a lua decizii informate și de a menține direcția într-o piață în continuă schimbare.”

În perioade cu turbulențe, această direcție devine și mai importantă. „Într-un context de presiune constantă și schimbare accelerată, leadershipul înseamnă, pentru mine, să păstrezi claritatea în decizii și să nu pierzi direcția, chiar dacă contextul din jur se schimbă. Nu cred că poți controla volatilitatea pieței, dar poți controla modul în care reacționezi la ea.” Ritmul deciziilor trebuie calibrat cu atenție. „Leadershipul ține și de ritm – să știi când să accelerezi și când să fii prudent. În perioade de incertitudine, nu viteza este cea mai importantă, ci coerența. Pentru mine, diferența o face capacitatea de a construi o organizație care funcționează bine și în condiții de presiune, nu doar în perioade de creștere.”

O piață între costuri și conformare

Iar presiunile din piața nu lipsesc și sunt împărțite, în această perioadă, de două categorii majore: „Piața instalațiilor este, în acest moment, prinsă între două forțe clare: presiunea pe costuri și presiunea pe conformare”.  Pe de o parte, contextul economic încetinește ritmul proiectelor. „Costurile ridicate la energie și contextul macroeconomic incert au dus la amânări de proiecte și la recalculări de bugete.”

Datele din piață confirmă această tendință. „62% dintre profesioniștii din construcții și instalații anticipează o scădere a volumului de lucrări în 2026, în creștere față de 48% în 2025, ceea ce indică o accentuare a pesimismului în piață.” Pe de altă parte, direcția este clară: eficiența energetică devine standard. „Reglementările europene și cerințele nZEB împing piața într-o direcție clară: instalații mai eficiente. Vedem deja că eficiența energetică nu mai este tratată ca un avantaj opțional, ci ca o condiție de bază.” Această schimbare redefinește modul în care sunt luate deciziile. „Discuțiile nu mai sunt doar despre costul inițial al echipamentelor, ci despre costul total de operare în următorii ani, ceea ce duce la mai mult accent pe proiectare corectă, dimensionare, automatizare, monitorizare și mentenanță.” Piața nu mai accelerează, dar se maturizează. „Piața nu mai crește accelerat, dar devine mai disciplinată, iar eficiența energetică face tranziția de la opțiune la standard. Dacă în urmă cu câțiva ani eficiența energetică era tratată mai degrabă ca un avantaj competitiv, astăzi aceasta începe să redefinească însăși logica de proiectare și execuție a instalațiilor. Pentru Enikő Péter, schimbarea nu mai este una teoretică, ci vizibilă în fiecare etapă a proiectelor. „Noile cerințe privind eficiența energetică schimbă modul în care sunt proiectate și executate instalațiile, pentru că împing piața într-o direcție clară: instalații mai eficiente. În practică, acest lucru se vede printr-un accent mai mare pe proiectare corectă, dimensionare, documentație tehnică, automatizare, monitorizare și mentenanță predictivă, nu doar pe montajul de echipamente.” Această mutare de accent schimbă inclusiv modul în care sunt luate deciziile tehnice. „Discuțiile nu mai sunt doar despre costul echipamentului astăzi, ci despre costul operării lui în următorii ani, ceea ce schimbă modul în care sunt alese și implementate soluțiile tehnice.” În acest context, eficiența energetică nu mai este opțională, ci devine normă. „Eficiența energetică face tranziția de la opțiune la standard în proiectarea și execuția instalațiilor.”

O piață mai selectivă, dar mai matură

Aceeași logică se regăsește și în dinamica generală a pieței construcțiilor, care intră într-o fază de filtrare mai riguroasă. „Piața nu se blochează, dar devine mai selectivă. Ajustarea înseamnă, în primul rând, dispariția proiectelor speculative sau slab fundamentate și o filtrare mult mai strictă a investițiilor.” Pentru companii, această schimbare aduce o repoziționare clară. „Acest lucru se traduce printr-o orientare către proiecte care pot justifica performanța în cifre și care au o logică financiară clară pe termen lung.” Datele din piață confirmă această tendință: procentul companiilor care planifică investiții scade la 85% în 2026, de la 92% în 2025, însă prioritățile se schimbă. „Dezvoltarea personalului rămâne pe primul loc, în timp ce investițiile în infrastructură și în certificări cresc, iar digitalizarea se menține constantă.” În paralel, direcția investițiilor se modifică vizibil. „Se mută accentul de la construcții noi către modernizări și optimizări, inclusiv proiecte de eficiență energetică, care oferă mai multă predictibilitate în contextul actual.” Pentru Uniprest, acest context redefinește rolul în piață. „Înseamnă un rol mai clar în zona de suport tehnic și optimizare a soluțiilor, într-o piață în care deciziile sunt analizate mult mai atent și în care performanța trebuie demonstrată, nu doar promovată.”

Carte de vizită Enikő Péter, Managing Director, Uniprest Instal:

► A acumulat peste 25 de ani de experiență în industria instalațiilor, cu un parcurs construit în zona tehnică și comercială;

► Este Managing Director al Uniprest Instal din 2010, coordonând dezvoltarea strategică a companiei;

► Din rolul actual, supervizează și se implică activ în activitatea comercială a companiei, de la tehnic și achiziții până la vânzări și marketing;

► Colaborează îndeaproape atât cu clienții companiei, cât și cu furnizorii de produse și soluții în instalații, HVAC și echipamente de încălzire/răcire, fiind persoana care corelează foarte atent cererea dinamică a pieței cu portofoliul de produse & servicii al Uniprest Instal.

Tranziția energetică, între accelerare și realitate

Deși tehnologii precum pompele de căldură și panourile fotovoltaice sunt tot mai prezente, piața nu este încă omogenă. „Aș spune că piața este într-o fază de tranziție accelerată, dar nu încă într-o adopție completă. Aceste soluții sunt deja prezente în proiecte noi, mai ales în segmentul comercial și industrial, dar adopția nu este uniformă.” Diferențele sunt vizibile în funcție de tipul proiectelor și de maturitatea beneficiarilor. „Diferențele apar în funcție de bugete și de nivelul de maturitate al beneficiarilor, dar direcția este clară: aceste soluții devin parte din standardul de eficiență energetică.” Totuși, există încă bariere semnificative. „Principalele bariere țin de modul în care sunt luate deciziile de investiție. În multe cazuri, acestea sunt încă influențate de costul inițial, nu de costul total de operare pe termen lung.” La acestea se adaugă limitări structurale. „Există un deficit de personal specializat pentru dimensionarea și instalarea corectă a acestor sisteme, iar proiectarea nu este întotdeauna adaptată la noile soluții. Se adaugă și reticența față de tehnologii percepute ca fiind complexe.” Pe termen mediu, direcția este însă clară: cererea pentru soluții eficiente energetic va continua să crească. „Cererea este deja în creștere, pe fondul presiunii de conformare la reglementările europene și al nevoii de control al costurilor de operare.” Datele din piață confirmă această evoluție. „84% dintre respondenți spun că soluțiile eficiente sunt solicitate direct de beneficiarul final, iar 73% le implementează pentru a respecta normele și reglementările din industrie.” Această schimbare este vizibilă inclusiv în modul în care sunt formulate cerințele. „Discuțiile nu mai sunt doar despre costul inițial al echipamentului, ci despre costul operării pe termen lung.”

Deficitul de competențe devine blocaj operațional

În timp ce tehnologia avansează rapid, capacitatea pieței de a ține pasul este pusă la încercare de una dintre cele mai acute probleme: lipsa forței de muncă specializate. În zona instalațiilor, această presiune este resimțită mai puternic decât în restul industriei construcțiilor. „Deficitul de forță de muncă este deja principala provocare din industrie, iar impactul este mai puternic în zona instalațiilor. Conform studiului realizat de noi, 24% dintre companii indică lipsa personalului calificat ca fiind cea mai mare problemă, procentul ajungând la 33% în instalații, față de 15% în construcții.”

Problema nu ține doar de număr, ci mai ales de nivelul de competență. „Presiunea este amplificată de complexitatea tot mai mare a proiectelor. Integrarea cu sisteme de automatizare, monitorizare în timp real sau BMS ridică nivelul de competență necesar pentru instalare și punere în funcțiune.” În același timp, piața reacționează rapid, dar nu întotdeauna sustenabil. „Nevoia de resurse face ca mulți oameni să intre rapid în domeniu, fără o formare complet consolidată.” Rezultatul este un dezechilibru vizibil în execuție. „În practică, acest lucru creează un dezechilibru între nivelul tehnologic și nivelul de pregătire din teren, iar impactul asupra execuției este direct: diferența dintre un montaj corect și unul improvizat devine tot mai vizibilă, afectând calitatea implementării și performanța pe termen lung a instalațiilor.”

De la distribuție la ecosistem integrat

Pe fondul acestor transformări, modelul de business al Uniprest a evoluat dincolo de distribuția clasică. „Modelul actual pleacă de la ideea că piața nu mai caută doar produse, ci suport tehnic, documentație, training și soluții complete.” Această schimbare se reflectă într-o structură construită pe mai mulți piloni. „Pe de o parte, infrastructura operațională – livrare rapidă oriunde în țară, consultanță tehnică și suport de project management. Pe de altă parte, componenta digitală, prin platforma Uniprest Instal Digital, care oferă acces la stocuri în timp real, prețuri personalizate, informații financiare și posibilitatea de a crea liste de materiale sau oferte pentru proiecte.” Un rol important îl joacă și componenta de educație și dialog profesional. „Un alt pilon important este zona de educație și dialog profesional, prin evenimente precum Install Efficiency, EXPO Uniprest și Conversații-n Instalații, dar și prin Uniletter.” În esență, compania își redefinește poziționarea. Modelul nu mai este unul de distribuție simplă, ci unul integrat, în care combină accesul la produse cu suport tehnic, instrumente digitale și formare profesională. Privind înainte, Managing Directorul Uniprest Instal observă că riscurile nu vin doar dintr-o direcție. „Cele mai mari riscuri sunt legate de contextul macroeconomic și de capacitatea pieței de a se adapta la schimbările în curs.” Costurile ridicate și instabilitatea legislativă pot frâna investițiile. „Costurile la energie, materiale și finanțare, precum și instabilitatea legislativă pot duce la amânări de proiecte și la o scădere a volumului de lucrări.” În același timp, presiunea pentru conformare crește. „Presiunea pentru conformare la reglementările europene și pentru creșterea eficienței energetice poate deveni un risc în măsura în care capacitatea de implementare nu ține pasul.” Problema devine una de execuție, nu doar de strategie. „Provocarea nu este doar financiară, ci și operațională – proiectare, execuție și nivelul de competență tehnică.” În acest context, ritmul de adaptare devine esențial. „Riscul major nu este direcția în care merge piața, ci viteza cu care industria reușește să se adapteze la aceste schimbări.”

Digitalizarea, următorul nivel de dezvoltare

Pentru Uniprest, următoarea etapă este deja conturată în jurul digitalizării. „Pentru noi, următorul nivel este strâns legat de dezvoltarea proiectelor aflate deja în lucru, în special în zona digitală.” Direcția este una clară. „Extinderea capabilităților digitale astfel încât acestea să devină un instrument real de lucru pentru clienți și parteneri, nu doar un suport operațional.” Digitalizarea este văzută ca un instrument concret de eficiență, iar investițiile Uniprest vor continua în această direcție: „Ne uităm la digitalizare ca la un accelerator de eficiență, atât în gestionarea proiectelor, cât și în accesul la informație, luarea deciziilor și optimizarea costurilor. Investițiile viitoare vor viza consolidarea platformelor existente și dezvoltarea unor soluții care să răspundă mai bine nevoilor din teren”. 

Cinci întrebări și răspunsuri din interviul cu Enikő Péter

1. România are un fond construit vechi – 88% dintre clădiri sunt realizate înainte de 1990. Cine va susține, în realitate, modernizarea acestui stoc imobiliar și cât de pregătită este piața locală pentru acest val de investiții?

Procentele acestea arată dimensiunea reală a problemei. Când spunem că 88% din clădirile din România sunt construite înainte de 1990, vorbim despre un fond construit realizat înainte de standardele moderne de eficiență energetică, ceea ce înseamnă că o mare parte din clădirile existente necesită modernizare. Finanțarea acestei tranziții vine din trei surse principale: fonduri europene și programe naționale, investiții private – în special în segmentul comercial și industrial – și modele mixte de finanțare care combină granturi, credite și cofinanțare din partea beneficiarilor. În ceea ce privește pregătirea pieței, provocarea nu este doar financiară, ci și operațională. Există competență tehnică și există tehnologie, dar capacitatea de implementare este inegală. Zonele urbane mari sunt mai avansate, în timp ce în alte regiuni există încă reticență sau lipsă de informare. În plus, pentru mulți proprietari, decizia este încă influențată mai mult de costul inițial decât de costul pe termen lung. România are acces la instrumentele necesare pentru această tranziție, însă succesul va depinde de capacitatea de a scala competența tehnică și de a accelera ritmul de implementare.

2. La nivel european, 97% dintre clădiri necesită renovare până în 2030. Este acest obiectiv realist sau vorbim mai degrabă despre o presiune care va genera blocaje în piață?

Procentul de 97% nu înseamnă că toate clădirile sunt în stare proastă, ci că nu îndeplinesc standardele actuale sau viitoare de eficiență energetică și reducere a emisiilor. Prin directiva privind performanța energetică a clădirilor, Uniunea Europeană a stabilit un traseu clar spre clădiri aproape neutre din punct de vedere al emisiilor până în 2050, ceea ce presupune renovarea unei mari părți din fondul construit existent. În practică, această presiune se traduce printr-un accent mai mare pe renovare și eficientizare. Provocarea nu este însă doar financiară, ci și operațională: capacitatea de proiectare, execuție și respectare a standardelor, într-un context în care ritmul de implementare este încă inegal.

3. Încălzirea și răcirea clădirilor generează aproximativ 40% din consumul de energie în UE. Cum se schimbă rolul instalațiilor dintr-un „cost necesar” într-un factor strategic pentru eficiență și sustenabilitate?

Acest procent arată că o parte semnificativă din energia consumată în Uniunea Europeană este utilizată pentru încălzirea și răcirea clădirilor, ceea ce explică de ce acest sector este în centrul politicilor de eficiență energetică. Izolația și ferestrele reduc pierderile, dar instalațiile sunt cele care controlează modul în care energia este produsă și utilizată. Eficiența unei clădiri apare doar atunci când anvelopa și instalațiile sunt gândite împreună. Impactul instalațiilor se produce la mai multe niveluri: alegerea sursei de energie, distribuția și dimensionarea corectă, controlul și automatizarea, dar și mentenanța și optimizarea continuă. Din acest motiv, instalațiile nu sunt un capitol tehnic secundar, ci unul strategic, pentru că influențează direct costul de operare pe termen lung și capacitatea unei clădiri de a respecta standardele de eficiență energetică.

4. Cum investiți în educația profesională a specialiștilor și cât de importantă devine această componentă pentru viitorul industriei?

Educația profesională este deja parte integrată din modelul nostru, însă importanța ei depășește zona de inițiative punctuale. Într-un context în care tehnologia evoluează rapid, accesul la echipamente nu mai este suficient. Diferența reală este făcută de capacitatea de a înțelege soluțiile, de a le dimensiona corect și de a le implementa fără erori, iar acest lucru ține direct de nivelul de pregătire. De aceea, vedem educația nu doar ca pe un instrument de suport, ci ca pe un factor de competitivitate. Pe măsură ce proiectele devin mai complexe și mai orientate spre eficiență, nivelul de know-how din piață influențează direct calitatea execuției și performanța pe termen lung.

5. Există diferențe în modul în care este perceput sau exercitat leadershipul feminin într-un astfel de domeniu?

România are o poziție bună din această perspectivă, inclusiv în domeniul instalațiilor. Vedem tot mai frecvent femei în roluri de conducere, atât în companii locale, cât și în organizații multinaționale. Această diversitate la nivel de leadership contribuie la un echilibru mai bun în procesul decizional și în modul de abordare a proiectelor. Dincolo de diferențele de stil, ceea ce devine relevant este complementaritatea, respectiv capacitatea de a integra perspective diferite într-un mod coerent și orientat spre rezultate.