„Când apare anunțul că firma intră în insolvență, apare stigmatul, iar creditorii intră în panică. De aceea este importantă directiva europeană care asigură redresarea preinsolvență“

♦ Noua legislație, a cărei adoptare este așteptată în următoarele luni, ar fi o mână de ajutor pentru firmele care trec prin dificultăți financiare, în special acele „companii-zombie“, funcționale, dar care continuă să raporteze pierderi an de an.

Companiile în dificultate ar putea avea o nouă formă de sprijin în redresare începând din acest an dacă Directiva Europeană 1023/2019 privind insolvența și restruc­turarea de business va fi implementată și în România. În acest moment, există un proiect de act normativ de transpunere a nor­mativei în legislația națională, care va fi supus aprobării guvernului în această săptămână.

„Vrem să avem proceduri de restructurare preventivă mai eficiente. Voi susține adoptarea cât mai rapidă a acestui proiect în parlament, astfel încât piața românească să beneficieze de aceste proceduri“, a spus Cătălin Predoiu, ministrul justiției, la videoconferința „Ce aduce 2k22 pentru businessurile în impas?“, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CITR.

Noua legislație, a cărei adoptare este aștep­tată în următoarele luni, ar fi o mână de aju­tor pentru firmele care trec prin dificultăți finan­ciare, în special acele „companii-zombie“, funcționale, dar care continuă să raporteze pierderi an de an.

„În România avem circa 33.000 de companii de impact, adică businessuri cu active de peste 1 milioane de euro, care reprezintă circa o treime din totalul firmelor. Ele contribuie cu 60% din cifra de afaceri totală a firmelor. Cam 6.500 de companii dintre aceste 33.000 sunt însă în insolvență iminentă, produc continuu pierderi de cinci ani încoace și nu se redresează“, a spus Vasile Godîncă-Herlea, managing partner la CITR.

Motivul pentru care acești manageri și antreprenori aleg să nu declare nevoia de ajutor este stigmatul asociat statutului de firmă în insolvență, au spus speakerii care au participat la eveniment. Unul dintre avantajele cu care vine procesul de redresare preinsolvență pe care îl presupune Directiva Europeană 1023/2019 este însă confi­dențialitatea, pentru că nu se publică nicăieri date despre starea companiei.

„Când apare anunțul că firma intră în insolvență, apare stigmatul, deși insolvența nu e un act de voință, ci o urmare a unor fenomene exterioare. Atunci, creditorii intră în panică. De aceea este importantă prevenția, reglementată prin această directivă europeană“, a spus Octavian Radu, proprietarul rețelei de librării Diverta, o companie care a intrat în vara anului 2021, pentru a doua oară în insolvență. Recent, planul de reorganizare a businessului a fost însă aprobat, astfel că Diverta se pregătește din nou să fie „salvată“.

„Soluția pentru salvarea unei companii este relevantă dacă este aplicată la momentul oportun, timingul e foarte important“, a precizat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO la CITR.

Când „strigătul de ajutor“ vine prea târziu, soluțiile nu mai sunt eficiente, este el de părere, astfel că momentul începerii procedurilor de redresare nu trebuie amânat. „E important să poți să faci distincție între problemele rezolvabile și cele care nu se pot rezolva. Dacă ar exista un cadru mult mai clar și mai predictabil, sunt sigur că am face mai multe schimbări în zona de dificultate financiară“, a spus Rudolf Vizental, CEO și cofondator al ROCA Investment.

„Prevenirea“, „remedierea timpurie“, „a doua șansă“ – sunt cuvintele-cheie pentru o companie, pentru ca businessul să rămână sănătos, a subliniat și Mirela Iovu, președintele Asociației consilierilor juridici din sistemul financiar-bancar.

În alte țări în care directiva europeană a fost deja implementată, efectele sunt deja vizibile. Katerina Efthymiou, o antreprenoare din Grecia, care are o firmă de arhitectură în Atena, a spus că, pe ea, avertizarea timpurie a ajutat-o să evite probleme ulterioare și i-a salvat businessul. „A trebuit să mă confrunt cu temerile mele, dar mentorul meu a fost acolo să mă ajute și a fost o adevărată salvare, am reușit să evit să acumulez datorii.“

Alte țări în care modelul este funcțional sunt Danemarca sau Slovenia, a adăugat Morten Moller, Network coordinator Early Warning Europe.

Cătălin Predoiu, ministrul justiției:

► În 2021 s-a văzut un număr mai mare de cazuri de insolvență, ceea ce trebuie să ne preocupe. În 2022 s-ar putea accentua această tendință, pe care încercăm să o evităm prin adoptarea acestei legislații.

►Adoptarea acestei directive europene privind restructurarea și insolvența a fost salutată de mediul de afaceri european.

► Proiectul de lege propune introducerea unei proceduri de preinsolvență. A fost conceput a se adresa debitorilor într-o fază incipientă a stării de dificultate, când este nevoie de intervenție pentru a preveni insolvența.

Vasile Godîncă-Herlea, managing partner la CITR:

► Vorbim foarte mult în ultima vreme despre crize. Cred că în viitorul apropiat s-ar putea să ne confruntăm cu valuri de insolvențe, pentru că multe businessuri, mai ales din zona IMM, sunt destul de slăbite după doi ani de pandemie.

► Directiva trebuia deja să fie implementată în iulie anul trecut. Sper ca în patru luni să avem legea pe masă, pentru că deja am cerut o prelungire de un an.

► De ce nu accesează companiile în dificultate o soluție de restructurare? Este foarte puternic stigmatul insolvenței. Partea de dificultate este foarte blamată în România.

► Unul dintre avantajele acestui proces de redresare pre-insolvență este confidențialitatea, pentru că nu se publică nicăieri date despre starea companiei.

Octavian Radu, fondatorul Diverta:

► Când apare anunțul că firma intră în insolvență, apare stigmatul, deși insolvența nu e un act de voință, ci o urmare a unor fenomene exterioare. Atunci, creditorii intră în panică.

► Această legislație este un instrument foarte bun pentru a nu fi expus public. Ar fi un mare ajutor pentru cei care intră în dificultate și au nevoie să prelungească viața firmei lor. Este și în interesul creditorilor ca jocul să continue.

► Dacă ai cancer și nu mergi la medic, nu înseamnă că nu mergi în continuare la serviciu și nu mănânci. Dar nemergând la medic, îți omori ultimele șanse de a supraviețui.

► Cred că am învățat toți din criza anterioară, iar modul în care a fost gestionată criza din pandemie și numărul mai mic de insolvențe raportat la catastrofa economică înseamnă că toți actorii au acționat mai bine.

Morten Moller, network coordinator, Early Warning Europe:

► Când cineva vine prea târziu să ceară ajutor, problema este deja avansată și nu mai sunt soluții. Cheia succesului este să oprim „sângerarea“ înainte de a ajunge în acel stadiu.

► Există prejudecata că firmele care au dificultăți sunt incompetente. Noi ajutăm firmele până să ajungă în sistemul legal, vrem să vedem dacă putem face ceva astfel încât să poată să funcționeze în continuare, înainte de a acționa pe cale legală.

► Când nu îți mai permiți să-ți plătești furnizorii, partenerii, înseamnă că ai o problemă.

Katerina Efthymiou, antreprenor din Grecia:

► Am o firmă de arhitectură în Atena, iar avertizarea timpurie m-a ajutat să evit probleme ulterioare și mi-a salvat businessul. A trebuit să mă confrunt cu temerile mele, dar mentorul meu a fost acolo să mă ajute și a fost o adevărată salvare, am reușit să evit să acumulez datorii.

► Am aflat de pe internet, în 2017, de soluțiile de avertizare timpurie și mi-am spus că nu am nimic de pierdut dacă încerc. Îmi dădeam seama că ceva era în neregulă cu compania mea, din cauza crizei economice. Erau condiții dificile pentru un antreprenor care voia să crească.

Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO la CITR:

► Soluția pentru salvarea unei companii este relevantă dacă este aplicată la momentul oportun, timingul e foarte important.

► Circa 45% din companiile de impact trec prin dificultăți, însă doar un procent mic se adresează cuiva pentru o soluție. Ușurința cu care acest proces se poate derula în această variantă poate încuraja formularea timpurie a soluțiilor.

► Dacă anumite facilități pe termen scurt îți permit să mergi mai departe, nu înseamnă că nu trebuie să privești obiectiv rezultatele businessului și să vezi dacă lucrurile merg într-o direcție bună sau nu.

Rudolf Vizental,CEO și cofondator al ROCA Investment:

► Trăim un moment deosebit de abrupt, în care economia se schimbă, de la modelul „on demand“ la modelul „on stock“. Acest consum de cash poate să afecteze și cele mai sănătoase companii.

► E important să poți să faci distincție între problemele rezolvabile și cele care nu se pot rezolva. Dacă ar exista un cadru mult mai clar și mai predictabil, sunt sigur că am face mai multe schimbări în zona de dificultate financiară.

► Trebuie să avem niște early adopters, pe care masa îi va urma.

Mirela Iovu, președintele Asociației consilierilor juridici din sistemul financiar-bancar:

► Reacția creditorilor bancari la noul cadru legislativ e bună, avem din 2014 cadrul legal pentru această a doua șansă. Ce ne lipsește în acest moment este cultura salvării. Asta arată cât de dispuși vor fi creditorii să pună pe masă un plan care să salveze businessul aflat în dificultate.

►„Prevenire“, „remediere timpurie“, „a doua șansă“  sunt cuvintele cheie pentru o companie. Pentru a ne păstra sănătoși, trebuie să prevenim îmbolnăvirea.

► Aștept cu interes noul cadru legal, care va aduce îmbunătățiri substanțiale.