Când acceptăm criptomonedele? Unde este astăzi piața din România, câți români investesc și ce așteaptă platformele locale de exchange de la autorități?

În timp ce câteva sute de mii de români investesc deja în criptomonede, iar piața capătă o nouă dimensiune pe plan local, fintech-urile românești care intermediază astfel de tranzacții spun că nu prea au putut să-și țină conturile deschise la băncile din România. Joi, 15 aprilie, BNR a dat un semnal pozitiv prin care a transmis clar că nu le interzice băncilor să accepte tranzacții cu fonduri provenite din monede virtuale. Ce urmează?

Marius începea dimineața zilei de 16 aprilie înarmat cu un biblioraft roșu, plin cu acte, și cu speranța că momentul pe care îl aștepta de mai bine de patru ani a venit.

Asta era ziua în care fintech-ul său avea posibilitatea să își deschidă un cont bancar în România, fără ca acesta să fie închis în scurt timp. Momentul părea unul bun, cu bitcoin în jurul pragului de 60.000 de dolari, cu un interes din ce în ce mai mare al românilor pentru fenomen și cu poziția actualizată a Băncii Naționale.El a luat biblioraftul în mână și a intrat în biroul unui director de bancă. 

„Am plecat așa cum am venit. În aplicația băncii era o bifă mare de excludere în cazul în care compania noastră face tranzacții cu criptomonede”, relata Marius Morra, CEO și cofondator al LDV Exchange – o platformă cu aproape 20.000 de utilizatori.

El a explicat pentru Business MAGAZIN că nu se va lăsa descurajat nici de această dată, însă alinierea pieței la noua poziție a BNR pare că va mai dura.

„Din păcate, nu se propagă atât de ușor informațiile sau directivele de la BNR, băncile sunt și ele niște instituții și trebuie să își schimbe politicile. Cel mai probabil e în continuare un semnal bun, dar se pare că e un proces de durată”.

«Reglare» de conturi

Poziția din 2021 este prima poziție a băncii centrale a României după cea din 2018 în care clasifica criptomonedele drept „active speculative foarte volatile și extrem de riscante, cu un potențial ridicat de a genera pierderi financiare la nivelul investitorilor”. 

Deși această clasificare s-a păstrat, instituția a specificat clar de data aceasta că „reglementările administrate de BNR nu conțin prevederi care să interzică instituțiilor de credit să ofere servicii de cont furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și furnizorilor de portofele digitale”.

Concret, nu le interzice băncilor să mențină conturi ale companiilor care operează tranzacții cu criptomonede, cât timp respectă legislația europeană referitoare la cunoașterea clientelei și la regulamentul împotriva spălării banilor. Toate cele trei exchange-uri cu care a discutat Business MAGAZIN aplică deja aceste reglementări.

Problema pe care au reclamat-o în mod constant operatorii de platforme de exchange pentru monede virtuale ține de faptul că băncile din piața locală refuză să le deschidă conturi, sau ajung să le închidă într-un termen foarte scurt. Trebuie menționat că poziția BNR din 2018 sublinia apăsat că banca centrală „descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale”.

Absurdul subliniat de cei care conduc platforme fondate în România ține de faptul că s-au văzut nevoiți să-și deschidă conturi în alte țări europene pentru a plăti taxele pe businessul din România, în contextul în care nu au reușit să mențină conturi deschise în ultimii ani în piața locală nici măcar pentru plăți curente, precum salarii și chirii.

Din această cauză, platformele controlate de antreprenori români operează prin conturi în euro deschise în țări precum Lituania sau alte state din Uniunea Europeană.

„Decizia BNR este un lucru foarte bun pentru întreaga comunitate crypto din România, sunt convins că aceasta a venit și în urma unei oarecare presiuni din partea oamenilor, pentru că toată lumea dorea să tranzacționeze criptomonede. (…) Sper ca lucrurile să revină pe un făgaș normal, adică să ni se deschidă conturi și să ni se dea dreptul să folosim aceste servicii de necesitate publică, să zicem așa. Societățile noastre nu pot exista, nu pot plăti taxe dacă nu avem conturi bancare”, a spus George Rotariu, CEO și cofondator al Bitcoin România.

Lansat în 2014, Bitcoin România este primul și cel mai mare exchange din piața locală. Înregistrează peste 200.000 de utilizatori, operează trei platforme de tranzacționare și construiește o rețea de ATM-uri crypto care urmează să ajungă la 300 de unități până la finalul anului.

„Din păcate, nu avem niciun cont bancar în România, toate băncile ne-au închis conturile, pe rând, am fost anunțați că ni se închid conturile. Reușim să ne desfășurăm activitatea prin conturi din UE. Noi nu am renunțat la a încerca să deschidem conturi în România, mereu am încercat, însă, la un moment dat, nu ne mai deschidea nicio bancă și am fost nevoiți să ne uităm în alte țări.”

În ceea ce privește legislația europeană de cunoaștere a clientelei (KYC – know your customer), respectiv cea împotriva spălării banilor (AML – anti-money laundering), platformele de exchange din piața locală aplică deja aceste reglementări. Bitcoin România spune că are chiar și un departament de conformitate.

„Aplicăm absolut pentru toți clienții KYC și AML. (…) În mod normal, băncile ar trebui să accepte tranzacțiile pentru că toți clienții noștri sunt verificați și trecuți prin proceduri de cunoașterea clientelei și antispălarea banilor. Avem un departament de conformitate în companie, la fel ca o bancă și nu înțeleg de unde provine această reticență, când lucrurile ar putea fi foarte clare și profesioniste în relația dintre noi și bancă”.

Trebuie menționat că la întâlnirile pe care le aveau micii investitori de crypto din România încă din 2018 se discuta despre aplicarea regulilor KYC și AML ca o normalitate a pieței.

Marius Morra, CEO, LDV Exchange
„Din păcate, nu se propagă atât de ușor informațiile sau directivele de la BNR, băncile sunt și ele niște instituții și trebuie să își schimbe politicile.”

Ce spune legislația

Poziția BNR menționează obligația furnizorilor de servicii de schimb și de portofele digitale din această piață de a se conforma prevederilor Legii nr.129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului – actualizată anul trecut prin ordonanță de urgență.

Concret, guvernul a emis anul trecut OUG 111/2020, privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 – cea la care se referă și Banca Națională – prin care se oferă un cadru de reglementare bazat pe avize tehnice și înregistrare la Ministerul de Finanțe. Deși această ordonanță a intrat în vigoare încă de anul trecut, senatul a respins atunci legea de aprobare.

„Legile sau ordonanțele de urgență menționate nu au încă norme de aplicare. Am depus eforturi mari în ultimele luni pentru obținerea unui aviz/licență in România. Atât Ministerul Finanțelor cât și ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României) nu oferă încă o procedură clară de înregistrare ca și crypto exchange sau pentru obținerea avizului tehnic menționat în OUG 111/2020”, a explicat Sergiu Drăgănuș, cofondator al CryptoCoin.PRO, un exchange lansat în piața locală, cu aproape 60.000 de utilizatori.

 Mai exact, ordonanța prevede ca acești operatori să fie autorizați sau înregistrați de Ministerul Finanțelor, prin Comisia de autorizare a activității de schimb valuar. Totodată, OUG-ul numește Autoritatea pentru Digitalizarea României drept entitatea care trebuie să emită aviz tehnic de funcționare pentru aceste platforme.

 „Autoritatea pentru Digitalizarea României va emite un aviz tehnic pentru furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și furnizorii de portofele digitale, cu plata unei taxe”, se menționează în OUG 111/2020.

Business MAGAZIN a contactat și ADR pentru a afla când ar putea începe autoritățile implementarea prevederilor care ar putea permite platformelor de exchange să opereze fără probleme și în relația cu băncile și în cea cu clienții. Concluzia? Se lucrează la elemente de «fine tunning».

„Colaborăm în momentul de față cu oficiul pentru combaterea spălării banilor (ONPCSB). Există câteva opinii venite din piață și mai avem câteva chestii de fine tunning de făcut, pentru modificarea acestei OUG. Această OUG va trebui aprobată într-o ședință de guvern, nu aș putea să vă dau un orizont de timp în acest moment, din păcate”, a declarat Octavian Oprea, președinte interimar al ADR.

George Rotariu, CEO, Bitcoin România
„În mod normal, băncile ar trebui să accepte tranzacțiile pentru că toți clienții noștri sunt verificați și trecuți prin proceduri de cunoașterea clientelei și anti spălarea banilor. Avem un departament de conformitate în companie, la fel ca o bancă.”

El a explicat că aceste „chestii de fine tunning” sunt lucrate în acest moment în comisiile din Parlament, întrucât survin mai multe modificări de obicei în urma consultării și reconsultării pieței și actorilor implicați. „Cu siguranță va ajunge la o finalitate anul acesta, dar nu aș putea să vă zic exact când pentru că parcursul actelor normative în Parlament este ceva mai lung”.

Până atunci, operatorii din România își iau licențe din țări care și-au pus deja la punct cadrul de reglementare. Din cauza neclarității, CryptoCoin.PRO explica încă de la începutul lui 2018 că se regăsește în situația de a deschide conturi în alte țări, pentru că băncile le închideau conturile la foc automat.

„CryptoCoin.PRO are conturi in euro deschise la un EMI (Electric Money Institution) din Lituania și firma este înregistrată in Estonia, de unde am obținut și licența de funcționare. (…) Pe firma din România nu puteam să ne plătim nici măcar taxele la stat. Nicio bancă din România nu a fost de acord să deschidem cont pentru plata salariilor și/sau a taxelor la stat”, a adăugat Sergiu Drăgănuș.

 El scoate în evidență și o situație nefericită, în care zeci de platforme din SUA, Canada și alte țări pot vinde criptomonede utilizatorilor din România, fără a trece prin măsurile de conformitate adecvate pieței locale. „În timp ce noi ne încurcăm în procesul de înregistrare/avizare/licențiere, firme licențiate sau nelicențiate din jurisdicții externe, neînregistrate în România, oferă nestingherite servicii de schimb de criptomonedă clienților români”.

Câți români investesc în criptomonede

Conform discuțiilor purtate cu reprezentanții exchange-urilor locale, aflăm că Bitcoin România are 200.000 de utilizatori, CryptoCoin.PRO are aproape 60.000 de utilizatori, iar LDV Crypto Exchange are aproape 20.000 de utilizatori. Este de menționat că aceste cifre nu se referă în întregime doar la utilizatori din România.

„Eu sunt convins că românii au în criptomonede valori totale de ordinul miliardelor de euro”, a spus George Rotariu, care situa această cifră la 1 miliard de euro la începutul anului.

Între timp, valoarea bitcoin a crescut de la circa 35.000 de dolari până la peste 60.000 de dolari, iar grupurile create de români în platforme de social media precum Facebook sau Telegram câștigă noi utilizatori în fiecare zi.

Marius Morra de la LDV Crypto Exchange consideră că numărul românilor care tranzacționează depășește pragul de 100.000 de investitori, „cu rezerva că poate fi o mică cifră față de realitate”, în contextul în care estimarea lui pleacă de la grupurile din social media, unde nu sunt neapărat toți oamenii. Sergiu Drăgănuș de la CryptoCoin.PRO este optimist și estimează un număr mult mai mare de români care au intrat în piața criptomonedelor în ultimii ani.

 „Mă aștept să fie între 500.000 și 1 milion de români în această piață acum”, a concluzionat el.

Odată cu definitivarea cadrului de reglementare în ceea ce privește exchange-urile de criptomonede, logica implementării legislației de cunoașterea clientelei ne arată că datele ar putea deveni din ce în ce mai clare, iar autoritățile ar trebui să știe cu exactitate câți români sunt implicați în această piață, de fapt.

Pe lângă platformele locale de exchange, românii tranzacționează și pe câteva platforme internaționale mari, care listează mult mai multe din cele câteva mii de monede virtuale din piață. Printre acestea se numără Binance, Kraken, Coinbase, Bitstamp sau KuCoin.

Sergiu Drăgănuș, cofondator, CryptoCoin.PRO
„Pe firma din România nu puteam să ne plătim nici măcar taxele la stat. Nicio bancă din România nu a fost de acord să deschidem cont pentru plata salariilor și/sau a taxelor la stat.”

Cum investesc în criptomonede?

„Poate părea o întrebare simplă, dar o vedem în continuare destul de des. În acest caz, se folosesc foarte mult platformele precum LDV Exchange pentru așa-numitele intrări în lumea crypto. Concret, oamenii depun euro sau lei și îi schimbă în bitcoin, ether sau usdt, pe care îi mută ulterior pe alte platforme care nu au perechi de schimb cu lei sau euro. Acolo tranzacționează multe tipuri de criptomonede, asta dacă nu vor să se rezume doar la cele câteva pe care le avem noi”, a explicat Marius Morra.

La înrolare, intervine exact procesul de cunoașterea clientelei (KYC) adus în discuție în plan legislativ.

„Se solicită un act de identitate, un extras pentru contul din care clientul vrea să trimită bani sau în care vrea să primească, și se trimite un selfie cu buletinul în mână. Aceasta este o măsură suplimentară de siguranță, care trebuie să prevină impersonarea, în cazul în care cineva vrea să facă un cont cu un buletin care nu îi aparține”.

Cum scoți banii din criptomonede – este a doua întrebare care a prins avânt în ultimele luni, în contextul în care unii utilizatori din piața locală au întâmpinat întârzieri la transferul unor sume.

 „Multă lume ne întreabă, că ar fi suspiciuni că ar fi mai greu să scoți banii. Tehnic este un proces instant, noi eliberăm și vindem imediat crypto către valută, dar mai sunt probleme cu băncile care sunt reticente în a primi bani. Foarte mulți folosesc fie Revolut, fie fintech-uri din străinătate precum Transfer Wise, fintech-uri care nu au probleme cu zona crypto. Dar se scot bani încă și prin băncile din România. Chiar dacă băncile nu sunt chiar pro crypto, dacă clientul are o relație ok cu banca, a mai tranzacționat și este un client fidel al băncii, se poate. Adică sunt și destul de multe excepții”.

În același timp, George Rotariu spune că cei peste 200.000 de utilizatori ai Bitcoin România își pot scoate banii atât prin rețeaua de ATM-uri, cât și prin bănci, dar recunoaște că ruta bancară prezintă dificultăți pentru unii utilizatori.

 „În primul rând, pot fi folosite ATM-urile noastre pentru a primi direct cash pe criptomonede sau prin transfer bancar în euro. Noi facem plățile în euro, în conturile de euro ale utilizatorilor, dar într-adevăr întâmpină dificultăți în a primi banii cu anumite bănci unii dintre ei. Sunt bănci care sunt mai prietenoase și nu sunt probleme. E o chestie dificilă fără motiv”, a detaliat Rotariu.