Câmpul de bătălie a trecut în lumea digitală

Dacă ne referim la segmentul de 20% reprezentând cei mai săraci oameni ai planetei, șapte din zece au acces la telefon mobil dar nu și la apă curentă sau toaletă, remarcă Iulian Iancu, președinte al Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților. ”Este paradoxul pe care ni l-a scos în față revoluția tehnologică, determinând utilizarea tehnologiei dincolo de pașii pe care, în mod firesc, trebuia să-i parcurgă decidentul politic în procesul de diminuare a sărăciei și de diminuare a inegalității sociale.“ Acesta spune că lumea se confruntă, în prezent, cu trei provocări uriașe: securitatea, schimbările climatice și inegalitatea socială. Pentru toate trei, securitatea cibernetică este un element esențial.

Iulian Iancu oferă ca exemplu căderea sistemului energetic național la cutremurul din 1977, timp de câteva ore, eveniment ce a produs pagube materiale mai mari decât cutremurul în sine. ”Cu alte cuvinte, ar fi o dramă pentru economie să pice sistemul energetic național. Astăzi, cele mai importante măsuri în zona de cybersecurity le avem la Transelectrica, Transgaz și operatorii comerciali. Nu ne putem imagina cam ce tip de securitate și suprasecuritate și de control avem deja la cele trei instituții și mai ales la dispecerul energetic național. Suntem însă deficitari la infrastructura de telecomunicații care deservește acest sistem.“

Abigail Rupp, reprezentant al Ambasadei Statelor Unite la București, a subliniat faptul că securitatea cibernetică nu este ceva care poate fi rezolvat de o singură țară sau de către o singură companie. ”Criminalitatea informatică nu respectă frontierele și nu putem să rezolvăm această problemă în limitele propriilor frontiere, trebuie să ne gândim la modalități de a crea rețele sigure, nu doar pentru interese individuale, ci și pentru a susține securitatea internațională, creșterea economică și libertatea noastră“. Pentru a face acest lucru, Rupp spune că este nevoie de colaborare și comunicare între părți, că trebuie să existe o coordonare în ceea ce privește răspunsul la amenințări și că trebuie susținută o comunitate internațională care să se pună de acord cu privire la ce reprezintă un comportament online acceptabil și ce nu este considerat acceptabil.

”Comunitatea internațională este la fel de puternică precum cea mai slabă verigă pe care o are, prin urmare trebuie să dezvoltăm o cultură a securității cibernetice, nu doar să vorbim celor care înțeleg foarte bine prioritățile. Este nevoie de o cultură care să fundamenteze astfel de eforturi, care să crească nivelul de conștientizare a publicului și importanța securității cibernetice. Noi, ca persoane, suntem cea mai mare amenințare pentru noi înșine“, a concluzionat Abigail Rupp.

Gabriela Matei, CEO al Microsoft România, a vorbit despre provocările majore pe care le aduce contextul tehnologic actual. ”Cei mai importanți jucători din domeniul comunicațiilor prin internet și-au luat angajamentul să ia toate măsurile posibile împotriva folosirii tehnologiei lor în scopuri abuzive. Printre aceste companii sunt nume importante, precum ARM, Cisco, Facebook, HP, Microsoft, Nokia, Oracle, Bitdefender și lista este chiar mai lungă“, spune Gabriela Matei. ”Cea mai importantă transformare a epocii noastre este o societate în care comunicarea și accesul la resurse și informație se fac spontan.“

Ea spune că există astăzi o nouă formă de agresiune, una aproape invizibilă, dar cu nimic mai puțin periculoasă decât ceea ce omenirea a cunoscut până în prezent. Gabriela Matei amintește de incidentul WannaCry, din 2017, care aproape a paralizat sistemul medical britanic. ”Raportul de audit al guvernului britanic arată că aproape 7.000 de programări medicale, de la cele mai simple până la operații chirurgicale foarte complexe, a trebuit să fie anulate; acest lucru s-a întâmplat în doar câteva zile. |n același interval de timp, WannaCry a infectat mai bine de 200.000 de calculatoare din peste 150 de țări. Vă puteți imagina o altă armă, în altă epocă, care să ajungă atât de repede și atât de departe?“

CEO-ul de la Microsoft România este de părere că soluția ar fi o nouă ”convenție de la Geneva“, una axată pe probleme legate de digitalizare. ”O convenție care să acopere salturile tehnologice remarcabile ale ultimelor decenii și care să constituie un element esențial pentru construirea unui internet, a unei societăți și a unei planete mai sigure“, notează ea.

Sorin Ducaru, consilier special în cadrul Comisiei Globale pentru Stabilitatea Spațiului Cibernetic, și-a început discursul atrăgând atenția asupra faptului că economia digitală depășește și va depăși cu mult economia clasică. El a arătat că statisticile existente tind să se schimbe pentru a capta această dinamică din economia digitală care depășește, în multe țări, produsul industrial. ”Sigur că afectează viața noastră de zi cu zi, de la aspecte care țin de sănătate, educație, viața socială, la dezbaterea politică, în vreme ce confruntările internaționale, inclusiv cele de tip militar, tind să se transfere către spațiul virtual. Din ce în ce mai mult, câmpul de bătălie este spațiul cibernetic sau cel digital.“

El amintește de o declarație a lui Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, care definea situația actuală drept ”cel mai complex și îngrijorător context de securitate internațională al unei generații“. Amenințările de tip cibernetic se află la vârful listei acestor provocări de securitate. Ducaru enumeră câteva caracteristici fundamentale ale domeniului cibernetic pe care cei din domeniul securității trebuie să le aibă în vedere: posibilitatea de atac, care este la îndemâna unei largi comunități de actori și care cu o investiție relativ modestă poate genera efecte semnificative; asimetria între atac și apărare, care este în favoarea atacului – atacatorul trebuie să penetreze un singur punct de intrare, în timp ce apărătorii trebuie să aibă grijă de întreaga suprafață de atac; anonimitatea și dificultatea atribuirii atacurilor cibernetice; un cadru legislativ încă insuficient dezvoltat și metode de investigare care nu sunt încă puse la punct.

”Dați-mi voie să vă prezint o informație care pe mine m-a impresionat, și anume că volumul de date produs și procesat de umanitate în 2017 este aproximativ egal cu cel produs de umanitate de la apariție și până la sfârșitul anului 2016. Ar fi o cifră în zona sutelor de trilioane de terabiți, o cifră cu 20 de zerouri, și ea crește“, notează Sorin Ducaru. ”Acesta este timpul pe care îl trăim și aș spune că această schimbare implică și o revoluție a abordărilor în plan social, economic, politic și în cel al securității, în sensul că spațiul informațional, spațiul virtual, tinde să depășească și să domine dinamica comparativ cu revoluțiile din spațiul fizic.“

Robert Hannigan, asociat la Fellow Royal United Services Institute (RUSI) și fost director al Centrului de Comunicare al guvernului britanic, își amintește că atunci când a început să lucreze în domeniu, cu 15 ani în urmă, îi era foarte greu să stârnească interesul oamenilor față de securitatea cibernetică. ”Acum am ajuns în extrema cealaltă, în care suntem efectiv panicați de ceea ce ni se întâmplă sau ni se poata întâmpla, așa că trebuie să ne calmăm un pic, să punem lucrurile în echilibru, să ajungem la o soluție de mijloc. Cred că merită să ne reamintim, cu toții, de ce există aceste amenințări“, spune el.
Autorii infracțiunilor cibernetice se poartă ca orice alți infractori, au un comportament previzibil, notează Hannigan. Dacă li se pare prea scump să facă profit într-un domeniu se mută în altul, iar acest lucru are implicații mari asupra modului în care se trebuie construită protecția împotriva amenințărilor cibernetice. ”Ideea nu este să fim perfecți, ci să fim mai puternici decât infractorii în ceea ce privește capabilitățile.“

Robert Hannigan spune că pierderea financiară medie a companiilor survenită în 2017 ca urmare a atacurilor cibernetice a fost, în Marea Britanie, de 24.000 de lire sterline. El vorbește și de riscul de corupere a datelor, referindu-se la Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), care va intra în curând în vigoare. ”Vorbim și de prejudicii, daune fizice și chiar vătămări corporale ale persoanelor; dacă aceste atacuri care afectează sistemele de sănătate sau infrastructura critică nu au creat astfel de prejudicii, e doar o chestiune de timp până când cineva va fi cu adevărat rănit“, avertizează el.

Care sunt însă tendințele în ceea ce privește atacurile cibernetice? ”Volumul este în creștere, Microsoft a identificat aproape un milion de noi programe de tip malware anul trecut“, arată britanicul. ”Anul trecut au fost identificate în total 365 de milioane, aproape un milion pe zi. Gradul de sofisticare a activității personale și a infractorilor în sine este din ce în ce mai mare. Ei se folosesc de această tehnologie socială: te verifică online, îți verifică contul de Facebook, văd cu cine ești prieten, cu cine vorbești, ce te interesează și apoi îți trimit un e-mail care să te atingă exact în punctele tale sensibile.“

Olga Budziszewska, manager al programului de asigurare contra atacurilor cibernetice din cadrul Microsoft, subliniază importanța folosirii sistemelor de inteligență artificială (IA), în contextul în care infractorii cibernetici sunt mult mai deschiși față de tehnologiile de ultimă oră. ”Suntem într-un moment în care securitatea cibernetică și infracțiuniile cibernetice s-au transformat foarte mult, astfel că nu mai putem lupta cu ele folosind armele tradiționale“, explică ea. ”Totul se modifică atât de rapid încât suntem forțați să găsim modalități de a trata amenințările moderne prin tehnologii moderne. |n al doilea rând, orchestrarea și automatizarea răspunsului în domeniul securității oferă mijloacele necesare pentru a avea succes în lupta contra infractorilor cibernetici.“

Ce caracterizează aceste atacuri cibernetice rapide? De ce sunt ele atât de amenințătoare? ”Sunt foarte rapide, sunt automatizate, nu necesită nicio intervenție umană atunci când începe ciclul de atac și pot produce mai multe daune decât am văzut până acum“, concluzionează Budziszewska.

Ciprian Jichici, director general la Genisoft, a început prin a face o distincție foarte clară între conceptele de inteligență artificială și machine learning. ”Am auzit de foarte multe ori discutându-se de acești termeni și cred că e important să-i poziționăm corect. IA este un domeniu care a apărut în urmă cu vreo 60 de ani; exista la momentul respectiv un entuziasm extraordinar și erau foarte multe voci, atât în mediul academic cât și în zona de industrie, care spuneau că undeva prin 2000 mașinile vor prelua puterea, că vom avea roboți mai inteligenți decât oamenii și că practic societatea va fi dominată de inteligența artificială“, povestește el. ”Prin anii ’70-’80, un domeniu pe care astăzi îl numim machine learning a început să devină din ce în ce mai intens discutat și mediatizat. |n esență, machine learning reprezintă domeniul dedicat studiului algoritmilor care au capacitatea de a recunoaște modele. |ntre machine learning și inteligența artificială există deci niște diferențe destul de importante.“

Referindu-se la principalele riscuri cibernetice la care se expun companiile, el vorbește de vectorii de atac. ”Cea mai mare parte a executivilor cu care discut își imaginează hackerul sub forma unui tânăr care stă într-o cameră, fără prea multe lumini, cu cel puțin patru sau opt monitoare pe care curg niște caractere și care bate extraordinar de repede la patru tastaturi și scrie linii de cod; e o imagine profund deformată. Astăzi poți fi atacat dintr-un cip, aflat într-un device, care stă la câțiva metri de tine. Nu trebuie să fii conectat ca să fii atacat“, explică Jichici.

|n concluzie, participanții la Cybersecurity Forum 2018 au atras atenția asupra nevoii de educație, atât la nivel de bază cât și la unul specializat. Ei au mai punctat nevoia de voință politică și de implicarea decidenților în domeniul securității cibernetice – nu pentru că este la modă, ci pentru a înțelege fenomenul în profunzime. O altă concluzie menționată de toți participanții este că adevăratul câmp de bătălie a trecut astăzi în lumea digitală, iar acest lucru trebuie tratat cu maximă importanță.