Campioni la plățile din mers

În 2022, cardul este „integratorul-șef” în mobilitatea urbană și poate reprezenta punctul comun al tuturor opțiunilor de transport urban și metropolitan, de la autobuze, troleibuze, tramvaie, metrou sau trenuri și până la trotinete, parcări sau stații de încărcare pentru vehicule electrice. Domeniul plăților digitale când vine vorba de transportul public este unul la care România nu stă deloc rău – doar un loc ne desparte de poziția întâi la nivel european.

În 2015, C. era student în primul an de facultate, proaspăt ajuns la București dintr-un mic oraș de provincie. Într-o după-amiază obișnuită de duminică, a plecat de la căminul de studenți spre centrul orașului, însă chioșcul de pe Șoseaua Fundeni din Capitală, de unde putea cumpăra călătorii de autobuz era închis. Convins că realitatea situației va funcționa drept o scuză bună și îl va feri de o posibilă amendă, studentul a urcat în autobuz.

Doar câteva stații mai târziu el a aflat rapid care e costul suprataxei aplicate de controlori atunci când nu îți plătești călătoria. „Trebuia să vă gândiți de ieri și să vă cumpărați călătorii” sau „dacă mergeați patru stații pe jos găseați un alt chioșc deschis” – au fost singurele argumente pentru un student ajuns în București, care nu a știut de unde să cumpere un bilet. Astăzi, problema lui C. nu mai există. Un tânăr student proaspăt sosit în Capitală își poate plăti călătoria direct cu cardul contactless în autobuz, poate achiziționa călătoria online de pe platforma operatorului de transport sau poate plăti printr-un simplu SMS. Totul din mers.

Mai mult, România de astăzi ocupă locul doi în Europa la plățile digitale în transportul public, iar în luna martie a anului 2022 au fost înregistrate peste 3,1 milioane de plăți cu cardul în transportul public din țară, conform informațiilor oferite de reprezentanții Visa România și BCR în cadrul videoconferinței ZF/Visa „Mobilitatea urbană în era plăților digitale“. „Plățile digitale în transport – și aici ne referim în principiu la plăți contactless – sunt răspunsul unei necesități pe care am văzut-o în piață. Astăzi toată lumea își dorește să se deplaseze repede, atât în mediul urban, cât și din mediul urban în localitățile din zonele metropolitane”, a explicat Elena Ungureanu, country manager, Visa România. Visa derulează în prezent la nivel global peste 500 de proiecte care sunt active în 160 de orașe. La nivel european, soluția Visa este implementată în peste 60 de orașe, printre care metropole precum Londra, Paris sau Madrid, dar și orașe mai mici cu potențial turistic precum Porto, Torino sau Varșovia. „În toate aceste orașe, soluția de plată contactless în mijloacele de transport în comun a venit natural, ca o dorință atât a consumatorilor cât și a autorităților de a fluidiza tot ceea ce înseamnă trafic și de a îndrepta cât mai multe lume către mijloace de transport în comun.”

 În România, plățile digitale au pătruns în transportul public deja în 18 orașe în ultimii ani, iar acest parcurs este rezultatul eforturilor comune ale companiei Visa, ale operatorilor de transport și, în cazul a 16 dintre aceste orașe, ale partenerului BCR – care spune că investițiile de până acum au însemnat „foarte multe milioane”. Scopul declarat al Visa și BCR este de a investi de fapt în schimbarea unui comportament și în educarea călătorului. „Suntem mândri că am reușit să implementăm în doar patru ani în 16 orașe din țară soluția de transport, poziționând România în top. Între acestea, vorbim despre orașele mari, precum București, Cluj, Timișoara, Iași sau Craiova, dar și despre orașe de talie mai mică din perspectiva numărului de locuitori, cum sunt Reșița, Baia Mare, Arad, Botoșani sau Sibiu, care este, de altfel, pionier, fiind primul oraș care și-a dorit să implementeze o astfel de soluție”, a spus Dana Dima Demetrian, vicepreședinte executiv, Retail & Private Banking, BCR. Din cele 3,1 milioane de tranzacții realizate cu cardul în transportul public din România în luna martie, jumătate au fost efectuate în București și aproape un sfert au fost realizate în Cluj. „Avem peste 53 de milioane de tranzacții realizate cu cardul de la început, implementările au fost făcute pe rând, nu toate în același timp, dar creșterile de 20-30% de la o lună la cealaltă înseamnă o adopție fantastică a tehnologiei.” Elena Ungureanu a subliniat că cele 18 orașe în care a fost implementată soluția de plată digitală în transportul public acoperă aproape jumătate din populația țării, iar aceste eforturi au însemnat până acum implementarea a 8.000 de terminale în patru ani. „În decembrie 2021, Bucureștiul înregistra o creștere a numărului de tranzacții cu peste 80% pe Visa față de decembrie 2020. Și ce este important, numărul de tranzacții în transportul de comun crește de două ori mai rapid decât numărul de tranzacții totale la nivel de țară, conform datelor BNR.”

18 oraș…e din ț„ară au implementat solu„ții de plată cu cardul în transportul public

Locul 2 este ocupat de România la nivel european în topul plăților digitale în transportul public

În continuare, Visa România și BCR sunt pregătite să intre în discuții și să răspândească plățile digitale la nivelul transportului public din întreaga țară, în funcție de ritmul în care autoritățile locale și operatorii locali de transport iau decizii în acest sens. Totuși, Liviu Neag, director general la Compania de Transport Public Cluj, a explicat în cadrul evenimentului că 7 din 10 vehicule implicate în transportul public de persoane din orașele reședință de județ au implementat deja astfel de soluții. „Cea mai mare parte din investiții s-a consumat deja. Cunosc numărul de vehicule la nivel de operatori la nivel național și pot spune că vă apropiați de 70% din flota transportului public, ceea ce înseamnă că efortul financiar este unul mic în comparație cu ce s-a investit până acum. Majoritatea operatorilor cei mari au implementat deja, iar cei care nu au implementat încă au un număr de vehicule mai mic, ceea ce înseamnă că efortul financiar al BCR va fi unul mai mic.”

Șeful companiei de transport din Cluj consideră că până la finalul anului, plățile digitale vor fi implementate în toate orașele reședință de județ din România, pe fondul unui interes crescut al celor care operează transportul public în municipiile din țară. „În cadrul Federației Transportatorilor Publici din România, sunt convins că este un curent pozitiv în implementarea acestui sistem, în ce privește digitalizarea, și eu sunt convins că până la sfârșitul anului cel puțin operatorii de transport de la nivelul orașelor reședință de județ vor avea implementat acest sistem. Sunt optimist și asta o spun din analizele și discuțiile lunare de la nivelul Federației. Lumea a prins gustul acestor proiecte și sunt convins că până la finalul lui 2022 mai ales operatorii la nivelul municipiilor vor avea implementat acest sistem.“ Ca partener în implementarea și operarea plăților digitale, compania Visa spune că este pregătită să susțină implementarea soluțiilor și în vehiculele de transport public în care pasagerii nu au încă opțiunea de plată cu cardul sau plată digitală. „Îi așteptăm pe toți cei care doresc să intre în zona plăților digitale în transportul urban. Soluțiile există, sunt verificate și există deja în 18 orașe. (n.red: Cei interesați) trebuie să se gândească la faptul că își pot deservi mai bine clienții, sunt economii nu numai din punctul de vedere al hârtiei utilizate, dar și din punctul de vedere al unei planificări mai bune a resurselor, și nu vorbim doar de resursele interne“, a declarat Elena Ungureanu.

De ce plăți digitale? Dacă plățile digitale în transportul public prezintă avantaje clare pentru un călător urban sau metropolitan, implementarea acestor soluții aduce avantaje și la nivelul operatorilor din transportul public. „Odată cu digitalizarea, noi trebuie să reducem vânzările la centrele care sunt offline. Drept urmare, în urma creșterii vânzărilor în zona digitală am redus vânzarea în 27 de centre de vânzare. (…) S-au redus costurile prin desființarea acestor centre, ceea ce înseamnă circa 50 de vânzători. Aceste persoane au fost redistribuite și în momentul de față derulează alte activități în cadrul societății, activități care aduc plusvaloare. Atâta vreme cât noi pe de o parte reformăm profesional angajații și pe de altă parte digitalizăm, ne deschidem spre viitor și spre cetățean”, a declarat Adrian Criț, director general la STB (Societatea de Transport București). În cazul operatorului de transport public pe cale rutieră din Capitală, prima schimbare majoră a venit în urmă cu mai bine de un deceniu când a renunțat definitiv la biletele de hârtie în favoarea cardurilor eliberate de societate. De atunci, compania a făcut demersuri spre plățile cu cardul bancar, dar odată cu noul val de achiziții de vehicule, a trecut la următorul nivel. „În momentul de față avem 400 de vehicule Otokar dotate cu validatoare inteligente pe care se poate face plata cu cardul. De asemenea, avem 130 de vehicule hibrid și, în plus, pe trei linii de transport de tramvai putem utiliza cardul bancar pentru plata călătoriilor.”

De la jumătatea anului 2022, toată flota operată de STB va avea această soluție de plată, în contextul în care compania este în plin proces de implementare împreună cu partenerii Visa și BCR. Totodată, operatorul oferă în acest moment călătorilor posibilitatea de a plăti transportul prin intermediul propriei aplicații online, prin SMS sau cu ajutorul unor automate prin care pot fi achiziționate călătorii, situate deja în mai multe stații. „Orice variantă alternativă care ne reduce costurile este benefică pentru noi, dar și pentru cetățean, iar cetățeanul utilizând tehnologia digitală are posibilitatea ca oricând să achite acel titlu de călătorie necesar pentru transportul public.” Adrian Criț previzionează că STB va reuși să facă o economie de circa 1,5 milioane de lei pe an după ce va reuși să reducă vânzarea de carduri contactless proprii, în contextul acesta este costul pe are îl aduce vânzarea propriilor carduri de transport, față de plățile digitale.

 În cazul Companiei de Transport Public Cluj, plata cu cardul bancar pentru legitimațiile de călătorie este valabilă la 62 de automate distribuite în tot orașul. Mai mult, întreaga flotă prezintă opțiunea de plată contactless direct în mijlocul de transport. „Impactul a fost foarte bun pentru că acest sistem a fost implementat nu doar în municipiul Cluj-Napoca, ci în toate celelalte UAT-uri care sunt membre ale Asociației Metropolitane Cluj. Deci suntem opt UAT-uri pentru care noi operăm transportul călătorilor. Economiile despre care întrebați sunt majore pentru că am avut un corp de distribuire foarte numeros și sănătos implementat pe toată zona metropolitană, peste 200 de vânzători de bilete, care la ora actuală prin redistribuire și trecere la alte locuri de muncă sau retragere la pensie au dispărut. Deci peste 200 de vânzătoare de bilete au dispărut din schema companiei”, a explicat Liviu Neag. Directorul a transmis că operatorul din Cluj a eliminat în totalitate sistemul pe hârtie pentru bilete, abonamente și legitimații de călătorie, iar costurile companiei s-au redus astfel cu aproape 500.000 de lei pe an. „O altă economie vine ca urmare a desființării acestor chioșchiuri pentru că, la nivel de municipiu erau peste 80 de chioșcuri, care lucrau în două schimburi, care consumau energie, iarna, căldură, și dacă facem o evaluare, economia cumulată este undeva poate la 2 milioane de lei pe an.”

Pentru Metrorex, operatorul transportului subteran din Capitală, implementarea de plăți digitale la turnicheți a început în noiembrie 2019 cu un proiect-pilot pe nouă stații. Acesta a fost extins în martie 2020 către cea mai mare parte a stațiilor de metrou, iar din 2021 a fost implementată o soluție și pe restul de zece stații Metrorex care nu sunt încă modernizate. „La Metrorex se poate plăti cu cardul direct la turnichet, cu telefonul mobil și chiar cu ceasul. Această soluție pe care am promovat-o foarte mult a dus gradul de creștere al plăților digitale la aproape 33%. Astăzi mergem spre 35% în luna martie, este cea mai bună lună, avem undeva la aproape 50.000 de tranzacții pe zi. (…) Ce mi-aș dori este să continuăm promovarea pentru că pentru Metrorex digitalizarea înseamnă o eficientizare a costurilor și împreună cu colegii lucrăm constant la o îmbunătățire a calității serviciilor pe care le oferim călătorilor”, a explicat Cristian Alexandru Micu, directorul comercial al Metrorex. El estimează că trecerea spre plăți digitale ar putea aduce economii „chiar de câteva milioane”, iar în prezent lucrează în continuare la promovarea soluției în rândul călătorilor, dar și la proiecte care să eficientizeze și mai mult călătoriile cu metroul. Spre exemplu, compania vrea ca elevii și studenții să își poată reînnoi abonamentele anual, pentru a nu mai sta la coadă în fiecare lună. Mai mult, compania vrea să lanseze o aplicație mobilă prin care călătorii să își poată reîncărca abonamentele acasă, iar într-o etapă ulterioară va dezvolta un card virtual împreună cu BCR, astfel încât o plată contactless cu un card bancar să poată fi interpretată de turnichet drept plată cu un abonament deja achitat. „În primul rând, această dezvoltare pentru noi înseamnă renunțarea treptată la cardurile pe care le avem în momentul de față, iar pentru călători cred că înseamnă un avantaj, nu se mai pierd titlurile de călătorie, vor avea o aplicație prin care vor putea urmări constant călătoriile, vor fi notificați cu câteva zile înainte ca abonamentul să expire. „Toți operatorii prezenți în cadrul evenimentului au discutat despre proiecte noi la care lucrează și majoritatea sunt menite să eficientizeze și să ofere mai multe opțiuni călătorilor. Spre exemplu, operatorul transportului public din Cluj lucrează la o platformă online care să le permită călătorilor să efectueze plăți pentru achiziția de călătorii online prin transfer bancar. Dincolo de beneficiile economice, tranziția spre plățile digitale ajută în privința sustenabilității, în contextul în care reduce consumurile de hârtie, carton sau plastic pe care le au operatorii de transport public. Totodată, un transport public cât mai eficient și digitalizat atrage mai mulți călători, într-un moment în care flotele operatorilor de transport se îndreaptă către o direcție „verde”. Cumulat, toate acestea ar putea fi elementele pentru un viitor mai sustenabil în mobilitatea urbană.

Cardul – „integratorul-șef”. Viziunea pentru mobilitate urbană este astăzi una integrată și cuprinde atât transportul public, cât și opțiunile private. Ea este formată din mai multe elemente, mai ales atunci când discutăm despre o zonă metropolitană. O călătorie de acasă până la birou sau la fabrică poate însemna două sau mai multe mijloace de transport, fie că pleci cu un autobuz până la cea mai apropiată gură de metrou, fie că mergi cu mașina până la o parcare de lângă metrou, cobori în subteran, iar câteva stații mai târziu te urci pe o trotinetă pentru ultimul kilometru. Toate acestea pot avea un numitor comun, și-anume soluția de plată digitală. „Nu avem nevoie de o aplicație neapărat, avem cardul, cu el putem plăti în autobuz, putem plăti în metrou, mai nou și în tren. Terminalele trebuie să fie acolo, având cardul nu avem nicio problemă, numai avem nevoie de alte aplicații. Evident că fiecare companie pe lângă partea de plată adaugă loialitate și alte beneficii pentru clienți, dar credem că este foarte important să existe o diversitate, card, aplicații, cu cât diversitatea este mai mare, cu atât vom reuși să atragem cât mai multe segmente de consumatori pentru a face plăți digitale și pentru a digitaliza toate acțiunile”, a spus Elena Ungureanu. Și Dana Dima este de părere că dezvoltările operatorilor sunt importante și că un călător trebuie să aibă opțiuni în ceea ce privește soluțiile de plată, însă plasează la rândul ei cardul drept „integratorul-șef”. „Soluțiile de plată de care aminteau dânșii (n.red: directorii operatorilor de transport) au un element comun, respectiv cardul. Indiferent care sunt soluțiile de încărcare, descărcare a abonamentelor, încă personalizate, dar elementul de bază este cardul și dacă ne întrebați care este integratorul-șef acela este cardul. Pentru că astăzi vorbim de metrou și STB pentru zona București, putem continua până la Otopeni cu trenul. Tu poți merge cu același card cu tehnologia NFC și să plătești transportul fără să te mai gândești dacă trebuie să încarci abonament sau nu”. Încadrarea cardului drept integrator-șef are cu atât mai mult sens în peisajul larg al mobilității urbane, care cuprinde și elemente precum parcări sau stațiile de încărcare pentru vehicule electrice. „Lipsește standardizarea stațiilor de încărcare și nu există standarde de plăți. Dacă vrei să îți încarci mașina astăzi trebuie să ai o anumită aplicație care este a stației respective. Încercăm să facem standardizări astfel încât să fii tentat să îți cumperi o asemenea mașină din grijă față de mediu și să nu ai nicio grijă din punct de vedere al încărcării, să știi că poți încărca oriunde, că poți plăti în orice fel și e totul standardizat”, a explicat Elena Ungureanu.

 În ultimii ani au apărut din ce în ce mai multe soluții pentru parcare, fie că este vorba de parcarea la exterior sau parcarea într-o incintă închisă, iar în acest context participanții la videoconferință au discutat despre un proiect aflat în lucru la Aeroportul Otopeni, care ar urma să aducă ridicarea barierei din parcare la simpla plată cu cardul. „Aici nevoile în zonele parcărilor închise sunt foarte clare, nu trebuie să se formeze cozi nici la intrare, nici la ieșire, cardul pe care îl ai deja este instrumentul pe care îl poți folosi pentru a rezolva această problemă.” Dana Dima spune că trebuie să fie existe cât mai multe soluții și se poate ajunge până la un tip de implementare în care cardul unui șofer este recunoscut alături de numărul de înmatriculare de la mașină și bariera de la parcare se ridică automat la plecare. „E adevărat că aceste soluții sunt extraordinar de practice în zonele de trafic și rapiditate cum este aeroportul. Probabil și în zonele de trafic intens cum sunt parcările în zona de autostrăzi de exemplu, sunt multe locuri în care se poate utiliza.”

Îi așteptăm pe toți cei care doresc să intre în zona plăților digitale în transportul urban. Soluțiile există, sunt verificate și există deja în
18 orașe. (n.red: Cei interesați) trebuie să se gândească la faptul că își pot deservi mai bine clienții, sunt economii nu numai din punctul de vedere al hârtiei utilizate, dar și din punctul de vedere al unei planificări mai bune a resurselor – și nu vorbim doar despre resursele interne.

Elena Ungureanu, country manager, Visa România

Avem peste 53 de milioane de tranzacții realizate cu cardul de la început, implementările au fost făcute pe rând, nu toate în același timp, dar creșterile de 20-30% de la o lună la cealaltă înseamnă o adopție fantastică a tehnologiei.

Dana Dima Demetrian, vicepreședinte executiv, Retail & Private Banking, BCR

Orice variantă alternativă care ne reduce costurile este benefică pentru noi, dar și pentru cetățean, iar cetățeanul utilizând tehnologia digitală are posibilitatea ca oricând să achite acel titlu de călătorie necesar pentru transportul public.

Adrian Criț, director general, STB

O altă economie vine ca urmare a desființării acestor chioșcuri, pentru că la nivel de municipiu erau peste 80 de chioșchiuri, care lucrau în două schimburi, care consumau energie, iarna, căldură.  Dacă facem o evaluare, economia cumulată ajunge la poate peste
2 milioane.

Liviu Neag, director general, Compania de Transport Public Cluj

La Metrorex se poate plăti cu cardul direct la turnichet, cu telefonul mobil și chiar cu ceasul. Această soluție pe care am promovat-o foarte mult a dus gradul de creștere a plăților digitale la aproape 33%. Astăzi mergem spre 35% în luna martie, este cea mai bună lună, avem undeva la aproape 50.000 de tranzacții pe zi.

Cristian Alexandru Micu, director comercial, Metrorex