Călătorie în Orașul Viitorului. Ascuns într-un mic colț al Bucureștiului, viitorul ne spune o poveste despre tehnologie în care eroul principal e natura

Poate ne-am aștepta ca un oraș al viitorului să fie un fel de muzeu al tehnologiei, în care nuanțele de gri metalizat intră în contrast cu albastrul standardizat al ecranelor, unde Wi-Fi-ul ține loc de aer, iar cei mai verzi copaci sunt în reclame. Cu toate acestea, o abordare mai realistă, cum este experimentul Orașul Viitorului imaginat de echipa EFdeN, arată că protejarea naturii trebuie să fie scopul, iar tehnologia mijlocul, nu invers.

Să pornim de la o zi cu totul obișnuită, o dimineață de lucru normală, în sistem hibrid, desigur. Ieși pe ușă pentru a te îndrepta spre birou, pășești de pe terasă pe iarbă, iar prima oprire este la stația de încărcare de lângă casa ta, unde ai lăsat mașina „la priză” peste noapte.

Așa o încarci de obicei, pentru că știi că o încărcare rapidă sau ultra-rapidă îți poate afecta bateria, exact așa cum se întâmplă când îți încarci telefonul.

În drum spre mașină treci pe lângă florile pe care le-ai plantat pentru a încuraja natura să trăiască pe lângă tine. Prin agricultură urbană ai ajuns să ai un mic ecosistem în jurul casei, cu flori colorate care atrag albine, câțiva pomi fructiferi și câteva petice de teren cultivate cu roșii și castraveți. Totul a început de când ai decis să folosești drept fertilizator compostul obținut din resturile de mâncare din bucătărie.

Urci la volan, iar ultimul lucru pe care îl auzi în curte este zumzetul albinelor care dau târcoale grădinii tale urbane. Ca un ecou, zumzetul mașinii tale electrice continuă ce au început albinele odată ce ai pornit la drum.

Conduci spre birou și treci pe lângă mai multe stații de autobuz în care unii oameni își încarcă telefonul, în timp ce alții și-au băgat laptopul în priză și s-au apucat de ultimele corecturi la prezentarea pregătită pentru ședința cu managementul. Stațiile au prize, Wi-Fi și afișaj electronic – toate acestea fiind alimentate de curentul produs chiar de stație, fie prin panourile de pe acoperiș, fie printr-o mică eoliană urbană pe care o are atașată.

Corina Fugaru, project manager, EFdeN Sustainable City: „Totul trebuie gândit interconectat și credem că așa ar trebui să funcționeze și un oraș în mărime naturală. Dacă blocul x are surplus de energie poate să furnizeze și pentru blocul y.

Ajuns la birou, parchezi mașina și decizi că vei lucra de afară în prima parte a zilei. În curtea clădirii tale de birouri există așa-numiți copaci fotovoltaici. Structura în formă de copac este acoperită de panouri fotovoltaice care produc suficientă energie pentru prizele care stau la baza trunchiului, atât pentru cei care le utilizează pentru a-și încărca telefonul sau laptopul, cât și pentru cei care vor să încarce bicicleta sau trotineta electrică.

Aceasta ar putea fi o dimineață obișnuită în Orașul Viitorului, un oraș construit în jurul naturii, care își propune să integreze cât mai multe servicii urbane, dar folosind cât mai puține resurse. Așa ar putea arăta un colț simplu din realitatea anului 2030, 2040 sau 2050 – când oamenii, administrațiile și companiile înțeleg că discuția despre orașele viitorului se poartă sub umbrela cuvântului sustenabilitate.

Până atunci, o parte din realitățile de mai sus există în campusul de 4.000 mp al Facultății de Inginerie a Instalațiilor, din cadrul Universității Tehnice de Construcții București. Aici, echipa EFdeN, cel mai important ONG local destinat cercetării și dezvoltării de soluții pentru un trai urban sustenabil, concentrat mai ales pe zona de energie solară, a început încă din 2015 să pună bazele a ceea ce se propune din anul 2019 drept un model de bune practici pentru administrațiile locale.

Astfel, cu sprijinul ENGIE România, EFdeN construiește în București EFdeN Sustainable City, primul prototip de oraș sustenabil din România. Acesta a plecat de la casele cu care ONG-ul a ajuns în finala competiției internaționale Solar Decathlon – Casa 4C și Casa Signature – iar în jurul acestora au fost dezvoltate mai multe puncte de interes.

Interiorul Casei Singature, care are 100 mp și a fost gândită ca o locuință pentru un expat sau pentru un cuplu tânăr.

Fresh Barul construit în mare parte din materiale rămase de la construcția Casei Signature și prin reutilizarea unor materiale.

Camera tehnica a Casei Signature

În acest moment, echipa de peste 60 de persoane a EFdeN a lansat pentru prima dată și un concurs pentru cei care vor să propună concepte pe diferite puncte de interes. Jurizarea a avut loc la scurt timp după redactarea acestui articol, iar soluțiile câștigătoare vor fi implementate în Orașul Viitorului până la finalul anului 2021. Prin urmare, o parte din soluțiile ilustrate sunt deja prezente în campusul Facultății de Inginerie a Instalațiilor, însă unele există momentan doar la stadiul de idee, concept sau secțiune scoasă la concurs.

„Noi ne-am axat de-a lungul timpului pe case solare, tehnologii integrate și odată cu Sustainable City ne-am gândit să diversificăm aria energiei regenerabile, către zone precum energie eoliană sau energie cinetică, spre exemplu”, a explicat Corina Fugaru, project manager, EFdeN Sustainable City.

Concursul se axează pe nouă puncte de interes principale: case sustenabile, educație, energie, resurse, mobilitate, agricultură, sănătate, artă și cercetare. Pe fiecare punct de interes va exista un singur câștigător al cărui proiect va ajunge să fie implementat în Sustainable City, iar una dintre cele mai importante reguli ale concursului cere ca cel puțin jumătate dintr-o echipă care se înscrie să fie formată din studenți.

În acest moment, casele dezvoltate de EFdeN și plasate în campusul din Sectorul 2 al Capitalei au fost gândite cu soluții diferite și pe structuri diferite, adaptate edițiilor respective ale Solar Decathlon. Totuși, ambele au în comun un deziderat al tranziției energetice: bilanț energetic pozitiv.

Dincolo de zona de producere de energie, structura unei case contează enorm în bilanțul energetic final. În discuția despre modul în care construim casele din Orașul Viitorului, materialele utilizate în construcție au un rol extrem de important, iar soluțiile precum polistirenul nu sunt încurajate.

Un copac fotovoltaic care poate fi utilizat pentru încărcarea laptopului, telefonului sau a trotinetei electrice.

„Vata bazaltică este o soluție sustenabilă, putem trece de la polistiren la vată și de la beton la lemn. În continuare este conceptul că în România trebuie să îmi fac casă din beton. Noi știm să construim din cărămidă și beton pentru că sistemul comunist din asta a construit și așa au fost formați oamenii. În lemn oamenii au mai puțină încredere, dar soluțiile actuale de lemn de tip CLT sunt viabile și foarte bune. În Singapore și în alte țări se fac chiar și clădiri de zece nivele”, a mai explicat Fugaru.

O altă soluție sustenabilă în construcția unei case este reprezentată de pământ sau chirpici, ceea ce duce cu gândul la România rurală sau la urbanul mic, unde oamenii își construiesc în continuare locuințe din astfel de materiale. Un element ca acesta ar putea fi prezervat într-un viitor mai sustenabil.

„Ar trebui păstrate aceste lucruri, dacă vorbim de chirpici și cât de sustenabil este, sau de cânepă și de lână ca izolație pentru pereți. În conceptul viitor poate chiar vrem să includem un astfel de element”.

Un alt element care ar putea fi prezervat vine tot din mediul rural și se aliniază cu intrarea pe terasa de la Casa Signature dezvoltată de EFdeN. Pentru acea ediție a competiției internaționale, echipa de români a fost nevoită să adapteze casa la condițiile climatice din Dubai, unde a fost găzduită finala.

Astfel, EFdeN a gândit o terasă semiumbrită, cu spațiu verde, ca o zonă de petrecere a timpului liber. Dincolo de designul futurist al întregii Case Signature, inclusiv al terasei, intrarea amintește de multe gospodării din mediul rural, unde oamenii își încropesc mici grădini proprii și chiar terase cu acoperiș format dintr-o structură de viță de vie.

Macheta în miniatură a Orașului Viitorului, în forma în care a fost lansat de EFdeN.

Însă într-un oraș al viitorului această terasă este acoperită de panouri, la fel ca întreaga casă. În curtea Facultății de Inginerie a Instalațiilor, energia produsă de Casa Signature alimentează mai multe instalații din jurul ei, inclusiv o zonă de relaxare conturată ca un Fresh Bar, în „inima” EFdeN Sustainable City.

Conectarea la rețea, intrarea în logica prosumatorului și utilizarea energiei suplimentare produsă de o clădire pentru a acoperi necesarul unei alte clădiri – toate acestea fac parte dintr-o paradigmă de comunitate, care redevine importantă în Orașul Viitorului.

„Totul trebuie gândit interconectat și credem că așa ar trebui să funcționeze și un oraș în mărime naturală. Dacă blocul x are surplus de energie poate să furnizeze și pentru blocul y. Vrem să fim un model și în partea de comunitate, să fie acest ajutor reciproc, pentru că s-a pierdut puțin ideea de comunitate”.

Orașul Viitorului va arăta însă diferit chiar și atunci când ieșim pentru a ne petrece timpul liber. Spre exemplu, la o plimbare prin parc am putea observa o zonă în care stâlpii de iluminat sunt alimentați de energia produsă de zona de workout din acel parc.

Ne-am aminti cum s-au schimbat vechile zone de workout, prea puțin utilizate în anii ’20 pentru că îi așteptau pe bucureșteni cu aparate ruginite și instalații defecte. Acum, într-un viitor mai sustenabil, aparatele sunt gândite astfel încât utilizarea lor să pună la lucru energie cinetică, care ajunge în final să alimenteze măcar o mică parte a parcului.

Casa 4C are un bilanț energetic pozitiv, cu un surplus anual de 2.500 KWh.

Sera aeroponică din Casa 4C, care funcționează atât ca strategie pasivă, cât și ca spațiu de relaxare și urban farming.

Pe același principiu, într-o lume mai sustenabilă ai putea să dansezi și să produci energie. Am putea observa în cluburi mai multe soluții de tip e-dance floor. Practic, energia cinetică este pusă din nou la lucru, iar fiecare pas de pe ringul de dans contribuie la producția de energie.

Tehnologia bazată pe energia cinetică poate fi impementată atât prin pavele pe trotuare, cât și pe șosea, prin zonele intens circulate. La fel ca alte soluții ilustrate în EFdeN Sustainable City, echipa de la EFdeN studiază și în acest sens concepte care pot servi ca exemplu de bune practici.

La intersecția dintre producția de energie și artă sustenabilă, un ring de dans care produce energie ar putea fi un element central al tranziției energetice în acest sector. Totodată, în această categorie intră și designul din materiale reciclate sau încurajarea unor forme de artă axate pe reutilizare.

„Vrem să gândim cât mai mult pe refolosire, până la urmă Cei Trei R sunt pe etape: reduci consumul, e partea de refolosire – tot ce poți prelua de undeva și să îl reîntorci în ciclul de utilizare – și apoi partea de reciclare. Aceasta ar trebui să fie ultima etapă din ciclu. Dacă reduci și refolosești ai și mai puțin de reciclat”.

Pentru ca Orașul Viitorului pe care îl construiește echipa EFdeN să devină realitate, efortul trebuie să fie unul unitar, în care atât statul, cât și mediul privat abordează pas cu pas fiecare aspect nesustenabil al vieții noastre de zi cu zi.

În același timp, fiecare persoană poate începe să gândească mai sustenabil și să se autoeduce plecând de la momente care par neînsemnate, dar care contează la un bilanț final cumulat.

„Când ne spălăm pe dinți închidem apa la chiuvetă, când facem duș nu o lăsăm să curgă continuu o jumătate de oră, când scoatem un dispozitiv din priză scoatem și încărcătorul lui pentru că va consuma în continuare dacă îl lăsăm în priză, când ieșim din cameră închidem televizorul sau laptopul”.

Acestea sunt câteva lucruri pe care le poate face chiar și un copil începând de mâine, pentru a construi o lume puțin mai sustenabilă. Totodată, un adult poate începe prin a schimba becurile cu filament din casă cu becuri cu led, întrucât acestea consumă mai puțin, sau prin instalarea unui filtru de apă la chiuvetă pentru a reduce consumul de plastic.

Pentru cei mai ambițioși, obținerea de compost din resturile de mâncare poate fi un punct interesant de plecare pentru a dezvolta o mică zonă de agricultură urbană, în interiorul unei case sau chiar în interiorul unui apartament. Pe aceeași idee, agricultura urbană poate începe și printr-o seră aeroponică, care consumă cu 80% mai puțină apă. De asemenea, un copac fotovoltaic își poate face loc în curtea unei case, așa cum colectarea selectivă este la îndemâna oricui. 

Oricare din aceste lucruri îți poate aduce o șansă în plus să te trezești mâine dimineață în Orașul Viitorului. Călătoria chiar a început.