Căderea imperiului: compania care a pierdut peste 400 de miliarde de dolari

Imperiul General Electric se destramă, bucată cu bucată. Compania este nevoită să-și vândă din firme pentru a-i calma pe investitori. Acțiunile i s-au prăbușit cu 36% anul acesta. Declinul nu este ceva nou, deoarece, de când au atins un maxim în 2000, acțiunile au scăzut cu 67%. Compania și-a pierdut peste 400 de miliarde de dolari din capitalizare de atunci.

”Eram președinte de doar două zile și avioane cu motoare construite de mine loveau o clădire căreia eu îi făcusem asigurarea, acoperită de o rețea pe care tot eu o dețineam“, povestea în vremurile sale de glorie Jeffrey R. Immelt, care a devenit conducătorul imperiului General Electric pe 7 septembrie 2001. Patru zile mai târziu, lumea intra într-o nouă eră.

Tocmai moștenise conducerea a ceea ce era atunci cea mai mare companie în funcție de capitalizarea de piață de la unul dintre cei mai venerați căpitani ai industriei, Jack Welch. Avioane, asigurări, finanțare și multe altele – Jack Welch construise un imperiu total, pe care Immelt avea să-l cârmuiască prin vremuri de criză economică, prin scandaluri, șocuri pe bursă și perioade de neîncredere din partea consumatorilor.

Zborul lui Immelt spre culmile gloriei s-a oprit brusc în vara acestui an. Cumva, Immelt, care și-a început cariera la GE cu un dezastru, cu atacurile teroriste de pe 11 septembrie, a reușit să transforme imperiul lui Welch dintr-o formidabilă companie de inginerie industrială și financiară într-un dezastru financiar. Până și avioanele companiei au fost consemnate la sol, la propriu, într-un mare scandal, pentru ca GE să poată facă economie la bani. Sub conducerea lui Immelt, GE a reușit să distrugă o parte însemnată din avuția acționarilor și a ajuns acum cel mai slab performer al indicelui bursier american Dow Jones. Acțiunile i s-au prăbușit cu 36% anul acesta, dar declinul nu este ceva nou: de când au atins un maxim în 2000, acțiunile au scăzut cu 67%. Compania și-a pierdut peste 400 de miliarde de dolari din capitalizare de atunci. Însă luna trecută, acțiunile GE au avut cea mai proastă săptămână de după martie 2009 încoace, adică de după Marea Criză. GE nu și-a mai revenit niciodată după catastrofa serviciilor sale financiare din perioada ultimei crize. Sub furia investitorilor, Immelt a plecat în august de la conducerea GM, mai devreme decât îi prevedea mandatul.

GE, care are aproape 300.000 de angajați, s-a grăbit să acționeze. Odată cu Immelt au plecat mai mulți executivi de top, printre care Jeffrey Bornstein, directorul financiar. Ieșirea sa a fost o surpriză pentru mulți. Noul CEO, John Flannery (Immelt, 61 de ani, a demisionat din funcția de CEO la 1 august și intenționa să continue în funcția de președinte până la 31 decembrie. Însă Flannery a fost numit președinte pe 2 octombrie), face eforturi pentru reducerea costurilor. GE a amânat construirea noului său sediu din Boston și și-a consemnat la garaj mașinile companiei destinate uzului sutelor de directori. Dar Wall Streetul nu este satisfăcut de aceste sacrificii, iar investitorii sunt speriați de rezultatele fiannciare slabe ale companiei, ceea ce ridică perspectiva unor măsuri mai drastice, cum ar fi concedierile, notează CNN.

O problemă pe care Immelt în mare parte a ignorat-o și care a răbufnit la începutul verii acestui an este cea a deficitului de 31 de miliarde de dolari pe care GE o are la pensii. Este cea mai mare gaură pe care o are o companie cuprinsă în indicele S&P 500 și cu 50% mai mare decât a oricărei alte companii din SUA. Este un deficit care s-a umflat în ultimii ani, când Immelt a cheltuit peste 45 de miliarde de dolari pe răscumpărarea de acțiuni pentru a calma nervii Wall Streetului și pentru a-i liniști pe investitorii activiști ca Nelson Peltz, una din legendele lumii sale (a atacat Procter & Gamble și s-a îmbogățit forțând PepsiCo să-și schimbe strategiile). Problema pensiilor are în parte de-a face cu randamentele mici care au afectat ca o boală pensiile din întreaga lume corporatistă americană pe măsură ce ratele de dobândă foarte mici au ajuns să domine peisajul postcriză. Problema GE subliniază preocupările mai profunde cu privire la concentrarea capitalismului modern pe rezultatele imediate, o strategie despre care unii spun că ignoră viitorul și că în cele din urmă ar putea lăsa pe toată lumea – inclusiv pe acționari – în pierdere, scrie Bloomberg. Noua conducere va trebui să fie atentă și la pensiile de 50 de miliarde de dolari pe care compania va trebui să le plătească în următorul deceniu. La sfârșitul anului trecut, pensiile aveau pasive de 95 de miliarde de dolari și active de doar 63 de miliarde de dolari, o rată de finanțare de 67%. Deocamdată nimeni nu spune că GE este în pericol iminent de a intra în default pe obligațiile către pensii deoarece are timp să-și acopere cea mai mare parte a deficitului. În ajutor i-ar putea veni băncile centrale (Fed, Banca Angliei) care au început să majoreze dobânzile de politică monetară și să ridice astfel randamentele.

O altă problemă este că unii investitori și-au pierdut de tot răbdarea, sau încrederea, și nu este vorba de jucători oarecare. În august, era clar că Berkshire Hathaway, vehiculul de investiții al legendarului Warren Buffett, se retrage din acționariatul GE.

Compania investitorului miliardar a vândut 10,6 milioane de acțiuni GE în al doilea trimestru, un pachet care ar fi avut o valoare de 315 milioane de dolari la 31 martie, potrivit unor documente oficiale. Berkshire a primit cea mai mare parte a acțiunilor în 2013, după ce investitorul a împrumutat GE cu aproximativ 3 miliarde de dolari în octombrie 2008, în timpul crizei.