Businessul dezvoltat de trei tineri români care vine cu soluții pentru mediul fiscal dominat de instabilitate

În condițiile în care regimul fiscal din România se schimbă frecvent, iar reglementările în vigoare astăzi se pot modifica extrem de repede, doi antreprenori au decis să dezvolte un produs care să le facă viața mai ușoară altor businessuri. Ce soluții aduc ei într-un mediu fiscal dominat de instabilitate?

Platforma FGO a fost lansată de Andrei Gogan și Valeriu Filip în iulie 2017, în cadrul unui parteneriat cu SAGA Software, dezvoltatorii unui program de contabilitate din România, după un proces întins pe aproape doi ani, din care un an a durat realizarea procesului de integrare cu softul partenerilor de business. FGO a pornit inițial strict ca o soluție de facturare. Antreprenorii spun că au 5-6 competitori principali; de-a lungul anilor, însă, FGO s-a dezvoltat, devenind un sistem ERP (enterprise resource planning – n.red.) și CRM (customer relationship manager – n.red.) destinat IMM-urilor.

Până la finele anului 2021, pe platformă erau înscrise deja aproape 70.000 de firme, cu un ritm anual de 10.000-15.000 de firme, „care pare să se mențină stabil fără nicio altă promovare decât canalele clasice de comunicare prin social media”, după cum spun cei doi. În prezent, pe FGO sunt înregistrate peste 74.000 firme. Platforma funcționează sub umbrela i-Tom Solutions, o companie românească de software cu circa 25 de angajați, fondată în urmă cu peste 15 ani. Anul trecut, i-Tom Solutions a înregistrat la nivelul pieței locale o cifră de afaceri de peste 4,1 milioane de lei și un profit de 1,1 milioane.

De-a lungul timpului, FGO a dezvoltat mai multe produse proprii și, pentru ca fiecare dintre acestea să ajungă la maturitatea necesară, a fost nevoie de doi, poate chiar trei ani și de câte o investiție de minimum 200.000-300.000 de euro, potrivit reprezentanților companiei. „Dacă ne referim la soluția FGO, întreaga suită de aplicații care o alcătuiesc – access web plus mobil, integrări cu terțe platforme și toată partea de administrare din backoffice – a fost lansată pe parcursul unui an calendaristic și a presupus o investiție de aproape doi ani de eforturi susținute, atât de către noi, cât și de partenerii de la SAGA Software. Am lucrat cu scopul de a oferi mijloace automatizate de preluare a datelor de la antreprenori, pentru a ușura munca lor și a contabililor”, spune Andrei Gogan, cofondator. Dintre clienții FGO, peste 60.000 își vând produsele și în regim B2B. De asemenea, prin FGO au fost facturate până acum peste 700.000 de persoane juridice, 95% dintre acestea având sediul în România.

Andrei Gogan, cofondator, FGO: „Am lucrat cu scopul de a oferi mijloace automatizate de preluare a datelor de la antreprenori, pentru a ușura munca lor și a contabililor.”

„Preluăm date despre facturi emise, încasări, facturi primite și plăți. Am calculat că doar prin integrarea FGO – SAGA și preluarea facturilor am economisit undeva între 500.000 și 1 milion de ore de muncă rezultate din dubla operare”, adaugă ei. Mai mult, pentru că recent a fost introdusă și integrarea cu băncile prin standardul PSD2 și citirea automată a extraselor bancare, combinate cu potrivirea automatizată a facturilor cu încasările și plățile, Andrei Gogan previzionează că economia de timp va fi de minimum 1 milion de ore anual. „Foarte probabil, cu mici excepții, majoritatea firmelor înregistrate în FGO vor apela la funcționalități de generare e-Factura și, de ce nu, la automatizarea întregului proces pe care FGO îl pune la dispoziție. Asta înseamnă că pentru o factură emisă, pe baza regulilor, raportarea se va putea face automat la ANAF fără nicio altă intervenție din partea utilizatorului”. Mecanismele de generare facturi compatibile cu eFactura sunt incluse încă de la finalul lui 2021 și sunt disponibile în mod gratuit tuturor firmelor, notează el.

Creșterea businessului, „la pachet” cu automatizarea

La rândul său, Valeriu Filip, cofondator al FGO, remarcă un trend clar: odată cu creșterea rulajului sau a cifrei de afaceri, companiile din portofoliu încep să folosească mijloace de automatizare: integrarea prin API (Application Programming Interface – n. red.) cu magazine online proprii, cu procesatori de plăți (mobilPay, EuPlătesc), cu bănci prin PSD2 sau cu platforme de comerț online precum eMAG sau CEL.ro. În platforma FGO, ritmul de investiție pentru noi dezvoltări/funcționalități este de 250.000 de euro pe an. „În companiile de software, investiția principală sunt oamenii. Putem spune că acest nivel era acum 6-7 ani la peste 80% direcționat în principal în dezvoltarea produselor; în prezent a scăzut în totalul ponderii cheltuielilor, dar chiar și așa, se menține la peste 50%.” Antreprenorul spune că cei care folosesc serviciile și produsele de tipul celor oferite de FGO se împart în două mari categorii: cei care sunt obișnuiți să folosească instrumente digitale pentru nevoile businessului lor și cei care încă se feresc de schimbarea procedurilor și a modului de lucru, cel mai probabil din cauza faptului că nu cunosc beneficiile unei astfel de platforme și/sau nu înțeleg că totul este securizat și confidențial. „Din păcate, cei din prima categorie sunt mai puțini. Estimarea noastră este că noi și ceilalți competitori din domeniu ne adresăm unui segment mai mic de 40% din totalul pieței.”

Valeriu Filip, cofondator, FGO: „Orice schimbare legislativă presupune un grad de reactivitate a mediului de afaceri și, fără obiec-tive clare urmate de proceduri și norme de implementare transparente, este discutabil că  aceste schimbări vor fi urmate sau că gradul de conformare va fi unul mulțumitor.”

Următorul obiectiv: piețele externe

Pe termen scurt, reprezentanții businessului spun că au în vedere dezvoltarea unor direcții noi prin integrarea unor algoritmi de inteligență artificială, care vor putea asista utilizatorii în administrarea afacerii lor, iar pe termen mediu vizează lansarea pe piețe externe a unui produs particularizat pentru firmele care oferă servicii, în special de tip abonament. La nivel european, antreprenorul spune că Italia a fost prima țară care a adaptat la specificul național cerința facturării electronice încă din 2014, anul în care a fost emisă directiva europeană 55/2014, care viza în principal facturarea B2G (business to government – n. red.). „Din 2019, sistemul a devenit obligatoriu și pentru B2B. Modelul din Italia a fost preluat de România, dar și de Polonia. Slovacia implementează și ea în prezent un sistem de facturare electronică B2G, urmând ca acesta să se extindă de la începutul lui 2023 și pentru B2B si B2C.” În prezent, explică Andrei Gogan, 13 state din Europa folosesc sisteme de facturare electronică sau au intenția de a adopta unul.

România, „împinsă” spre adoptarea noilor măsuri

„După cum poate bănuiți, viteza de implementare în România este ușor amețitoare, din motive ce țin de lipsa de viziune și de pregătire din timp. Autoritățile de la noi s-au trezit într-o procedură de infringement în anul 2019 și doi ani mai târziu au lansat intempestiv proceduri, nomenclatoare, norme și obligații”, susține Valeriu Filip. Deși specificațiile necesare integrării la ANAF sunt publicate de câteva luni, completează antreprenorul, „nici în acest moment, noi de la FGO, încercând să înțelegem anumite aspecte sau să le validăm, nu reușim să găsim susținere din partea celor care dezvoltă sistemul e-Factura”. În ciuda acestor piedici, el spune că businessul pe care îl reprezintă a reușit integrarea sistemului cu sistemul ANAF, iar firmele care s-au autorizat la ANAF înainte de 01.07.2022 vor putea urca automat aceste documente în format e-Factura.

Începând cu 1 iulie 2022, explică el, orice factură emisă de către o persoană juridică din România, fie către o instituție a statului, fie către o altă persoană juridică, dar care conține produse din categoria de risc este obligatoriu să fie raportată la ANAF în sistemul e-Factura. „La FGO am izolat aproape 900 de categorii de produse, plecând de la reperele comunicate în ordinul ANAF anterior amintit; această listă se regăsește în platforma noastră și poate fi folosită de antreprenori pentru validare și verificare, respectiv pentru maparea informațiilor care se vor putea duce în raportarea e-Factura.” Deși nu este clar ce beneficii va aduce această modificare companiilor, speranța autorităților este că sistemul e-Factura va funcționa ca o lupă cu care se vor putea orienta mai ușor și vor putea combate mai bine evaziunea fiscală din România, crede antreprenorul. „După cum probabil știm deja, orice schimbare legislativă presupune un grad de reactivitate a mediului de afaceri și, fără obiective clare urmate de proceduri și de norme de implementare transparente, este discutabil că aceste schimbări vor fi urmate sau că gradul de conformare va fi unul mulțumitor”, încheie el.