Business sportiv. Cum risipim banii țării noastre și nimeni nu răspunde. Agenția Națională pentru Sport are în subordine 42 de direcții județene care ar trebui să implementeze politicile în domeniul sportului. Dintre acestea, două treimi nu au nici măcar un site funcțional

♦ Printre atribuțiile acestor direcții se numără și punerea în aplicare a programelor de la nivel central în domeniul sportului și asigurarea sprijinului pentru realizarea de programe și proiecte pentru sport de către instituțiile publice locale.

Agenția Națională pentru Sport, organul central reprezentativ pentru domeniul sportului, are în subordinea sa mai multe instituții, printre care și 42 de direcții județene care ar trebui să implementeze la nivel județean politicile centrale în domeniul sportului. 

Pe site-ul Agenției Naționale pentru Sport apar datele de contact și link-uri către site-urile acestor direcții județene. Totuși, din cele 42 de direcții, doar o treime au un site funcțional, în timp ce restul nu au deloc o platformă online sau nu este funcțională. Mai mult, pe site-ul Agenției Naționale pentru Sport există un link care duce către Direcția Județeană Gorj, care însă este un soi de magazin online și nicidecum platforma unei instituții județene. 

Direcțiile județene de sport asigură implementarea la nivel județean și la nivelul municipiului București a strategiei și politicilor guvernului în domeniul sportului. Printre atribuțiile acestor direcții se numără și punerea în aplicare a programelor de la nivel central în domeniul sportului, asigurarea sprijinului pentru realizarea de programe și proiecte pentru sport de către instituțiile publice locale, dar și altele. 

Totuși, doar 13 direcții județene au un site și activitate, printre care cele din Bihor, Buzău, Constanța, Hunedoara, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Mureș, Prahova, Sibiu, Tulcea și Vâlcea, iar celelalte par să existe doar pe hârtie.

Fiecare dintre aceste agenții ar trebui să contribuie activ la dezvoltarea sportului de performanță, dar și la promovarea sportului în rândul maselor, prin organizarea de evenimente, elaborarea de proiecte care au ca scop creșterea numărului celor care fac sport. În practică, aceste lucruri nu se întâmplă uniform în toate județele țării.

Agenția Națională pentru Sport are în subordine 42 de direcții județene pentru sport, 48 de cluburi sportive de drept public, 11 complexuri sportive naționale, Institutul Național de Cercetare pentru Sport, Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor și Muzeul Sportului.

În 2022, când exista Ministerul Sportului, a fost lansată Strategia națională pentru sport. Strategia se întinde pe o perioadă de zece ani și își propune atingerea cifrei de 2 milioane de sportivi legitimați, ceea ce înseamnă o creștere de 500%. În ultimul deceniu, federațiile sportive au reușit să atragă în plus 100.000 de sportivi.

Prin intermediul acestei strategii este realizată și o prioritizare a sporturilor după cum urmează: sporturi prioritare de interes național individuale și în echipă, sporturi de interes național olimpice și neolimpice și sporturi de interes general.

Sporturile prioritare sunt canotajul, judo, tenis de masă, lupte, natație, scrimă, ciclism, box, caiac-canoe, atletism, gimanstică, fotbal, baschet, handbal, rugbi, volei, polo, hochei pe gheață și oină.

Totuși, de la lansarea acestei strategii, nu au fost făcuți pași concreți în implementarea acțiunilor pentru atingerea obiectivelor propuse. Agențiile județene ar fi jucat un rol important în implementarea acestei strategii, cu toate acestea, multe dintre ele nu au nici măcar un site funcțional.